Dintre toate remediile homeopate, Aconitum napellus e cel cu fereastra cea mai îngustă. Nu pentru o boală anume, ci pentru un moment : primele ore. Copilul care era bine la cină și la miezul nopții se trezește gâfâind, cu o tuse care latră. Omul care a stat în vânt rece și în două ore are 39 de grade. Cineva care a tras o sperietură serioasă și de atunci nu se poate liniști. Dacă boala e instalată de o zi, în practica homeopatică Aconitum nu mai e remediul. De aceea are sens să începem seria cu el: arată, mai bine decât oricare altul, de ce în homeopatie nu se alege după numele bolii. Planta, și de ce trebuie spus asta întâi Aconitum napellus se numește în românește omag și crește în Carpați, prin locuri umede și pe lângă pârâuri, cu flori albastre-violet în formă de cască. Este una dintre cele mai toxice plante din Europa. Substanța ei, aconitina, e în același timp otravă de inimă și otravă de nervi. Primele semne după înghițire sunt furnicături și amorțeală în gură și pe lim...