In ecuatia sanatatii organismului, flora intestinala ocupa un rol important. Pentru a putea intelege ce se intampla cand apare un dezechilibru a ei, trebuie, mai intai, sa vedem ce este, de fapt, flora microbiana.
Flora intestinala este formata din microorganisme (bacterii si germeni) care colonizeaza sistemul digestiv din momentul nasterii. Prima bacterie care intra in organismul nostru este prin intermediul laptelui matern, Bifidus, mai mult cunoscut din adaugarea controversata a lui in iaurturi.
Aceste microorganisme sunt repartizate strategic in sistemul digestiv, in functie de rolul pe care acestea il au. In gura exista o cantitate medie de germeni si bacterii, cantitate care se poate modifica din mai multe cauze printre care anumite afectiuni bucale: carii dentare, un loc prielnic pentru inmultirea acestora, dar si igiena bucala precara ce creeaza un mediu acid potrivit pentru proliferarea microorganismelor.
Partea superioara a sistemului digestiv, care include si stomacul, are o cantitate redusa de microorganisme datorita sucurilor gastrice. In continuare, intestinul subtire si intestinul gros contin o cantitate mare de bacterii si de germeni.
In intestinul subtire gasim microorganisme aerobe (enterococi, stafilococi, streptococi, colibacili), care au nevoie de aer iar, in intestinul gros se gasesc bacterii si germeni anaerobi (streptococi anaerobi, clostridii, ciuperci-Candida albicans, bacterii ca Acydophilus, Bifidus).
Flora anaeroba se imparte in flora de fermentatie (Acidophilus, Bifidus) si flora de putrefactie.
Flora de fermentatie are rolul de a incepe procesul de fermentatie, prin digerarea alimentelor si transmiterea, mai departe, a elementelor nutritionale rezultate. Pentru ca aceasta sa fie sanatoasa trebuie ca mediul sa fie usor acid, ph 6-6,-8.
Flora de putrefactie se gaseste spre capatul colonului, intr-un mediu alcalin si are rolul de a descompune resturile de alimente, in general resturi de proteina animala si fibre, care nu au fost descompuse mai inainte, de flora intestinala de fermentatie.
Dezechilibrul florei intestinale apare in momentul in care se modifica procentajul normal al florei de fermentatie si cel al florei de putrefactie. In general, flora de fermentatie are un procentaj de 85% fata de flora de putrefactie, care are 15 %.
In momentul aparitiei unui dezechilibru, flora intestinala de putrefactie devine mai numeroasa decat cea de fermentatie. Prin activitatea sa, microorganismele de putrefactie elibereaza substante toxice pe care ficatul trebuie sa le neutralizeze. Se acumuleaza astfel, in organism, toxine care suprasolicita ficatul si se creeaza o predispozitie spre anumite boli care prin afectarea mucoasei intestinale, poate duce chiar la scaderea imunitatii organismului.
Alte organe afectate de acest dezechilibru sunt pancreasul si splina care are ca rol eliminarea acestor toxine ajunse in sange.
