În ecuația sănătății organismului, flora intestinală ocupă un loc tot mai important. Cercetătorii o numesc astăzi microbiom și o consideră aproape un „organ" în sine: cântărește în jur de un kilogram, conține mii de specii de bacterii și influențează digestia, imunitatea, greutatea și chiar starea de spirit.
Ca să înțelegem ce se întâmplă când apare un dezechilibru, trebuie să vedem mai întâi ce este flora intestinală, unde se află, cum se formează de la naștere, ce face pentru noi și ce au descoperit studiile din ultimii ani — unele dintre ele surprinzătoare, chiar și despre probiotice.
Ce este flora intestinală
Flora intestinală este formată din microorganisme — bacterii, dar și ciuperci, levuri și virusuri — care trăiesc în sistemul digestiv. Cele mai multe sunt prietenoase sau neutre; doar câteva pot deveni dăunătoare când se înmulțesc prea mult.
Multă vreme s-a spus că în corpul nostru sunt de 10 ori mai multe bacterii decât celule proprii. Un calcul mai exact, publicat în 2016, a arătat că raportul este de fapt aproximativ 1 la 1: în jur de 38.000 de miliarde de bacterii la 30.000 de miliarde de celule umane — tot o cifră uimitoare.
Cum se formează flora de la naștere
Flora intestinală începe să se formeze din momentul nașterii:
- la nașterea naturală, bebelușul primește primele bacterii de la mamă, din flora vaginală și intestinală; la cei născuți prin cezariană, primele bacterii vin mai ales de pe piele și din mediul spitalului, iar flora se maturizează ceva mai lent;
- apoi, prin laptele matern, bebelușul primește bacterii bune, în special bifidobacterii („Bifidus", mai cunoscut din iaurturi), dar și niște zaharuri speciale din lapte, care nu-l hrănesc pe bebeluș, ci tocmai aceste bacterii bune;
- după diversificare, flora devine tot mai variată, iar în jurul vârstei de 3 ani seamănă deja cu cea a unui adult.
Unde se află bacteriile din tubul digestiv
Microorganismele sunt repartizate strategic în sistemul digestiv, în funcție de rolul lor:
- în gură există o cantitate medie de bacterii, care se poate modifica din mai multe cauze: cariile dentare, un loc prielnic pentru înmulțirea lor, și igiena bucală precară, care creează un mediu acid potrivit pentru ele;
- în stomac și în partea de sus a intestinului subțire sunt puține bacterii, din cauza acidului gastric și a bilei;
- în intestinul subțire numărul lor crește; aici trăiesc și bacterii care au nevoie de oxigen (aerobe) — enterococi, streptococi, colibacili;
- în intestinul gros (colon) se află marea majoritate a bacteriilor, mai ales cele care trăiesc fără oxigen (anaerobe) — lactobacili (Acidophilus), bifidobacterii, bacterii din familiile Bacteroides și Clostridium, dar și ciuperci ca Candida albicans, în cantități mici.
Flora de fermentație și flora de putrefacție
Flora anaerobă din colon se împarte, după cum lucrează, în două mari grupe:
- flora de fermentație (Acidophilus, Bifidus și multe altele) — fermentează fibrele și zaharurile nedigerate și produce substanțe utile organismului. Pentru ca ea să fie sănătoasă, mediul trebuie să fie ușor acid, cu un pH în jur de 6–6,8;
- flora de putrefacție — se găsește mai ales spre capătul colonului, într-un mediu mai alcalin, și descompune resturile de alimente nedigerate, în general proteine animale, pe care flora de fermentație nu le-a descompus.
Într-o floră sănătoasă predomină de departe flora de fermentație — în medicina naturistă se vorbește de un raport de aproximativ 85% la 15%. Când predomină flora de putrefacție, aceasta eliberează substanțe toxice (amoniac, compuși cu miros neplăcut) pe care ficatul trebuie să le neutralizeze. Toxinele suprasolicită ficatul, iritarea mucoasei intestinale poate scădea imunitatea și se creează o predispoziție spre anumite boli. Cercetările moderne confirmă ideea: o alimentație cu multe fibre favorizează fermentația, iar una cu multă carne și puține fibre favorizează putrefacția și substanțele iritante.
Ce face flora intestinală pentru noi — lucruri mai puțin știute
- Ne apără de microbii dăunători — bacteriile bune ocupă locul și mănâncă hrana celor periculoase, astfel încât acestea nu se pot înmulți. Medicii numesc asta „rezistență la colonizare"; de aceea, după antibiotice, apar mai ușor diareile cu Clostridium sau candidozele.
- Produc vitamina K, necesară coagulării sângelui — motiv pentru care antibioticele pot modifica efectul unor anticoagulante.
- Transformă acizii biliari pe care ficatul îi trimite în intestin, influențând digestia grăsimilor și colesterolul.
- Reciclează hormonii — un grup de bacterii, numit de cercetători „estrobolom", reactivează o parte din estrogenii eliminați de ficat, influențând nivelul de estrogen din corp.
- Transformă medicamentele — unele bacterii pot activa sau inactiva medicamente (de exemplu digoxina, pentru inimă, sau levodopa, pentru boala Parkinson), de aceea același medicament poate funcționa diferit la oameni diferiți.
Ce au descoperit studiile noi
Același aliment, glicemie diferită
Un studiu israelian din 2015 a măsurat continuu glicemia a 800 de oameni care au mâncat aceleași alimente. Rezultatul a surprins: aceeași felie de pâine sau aceeași banană a ridicat glicemia foarte mult la unii și aproape deloc la alții. Cel mai bun factor care a prezis aceste diferențe a fost flora intestinală a fiecăruia. Pe baza ei, cercetătorii au putut crea diete personalizate care au ținut glicemia mai stabilă. Este unul dintre motivele pentru care o dietă „care a mers la vecina" nu merge neapărat și la tine.
Îndulcitorii „fără zahăr" nu sunt neutri
Într-un studiu din 2022, adulți sănătoși au primit două săptămâni îndulcitori artificiali în dozele obișnuite. Zaharina și sucraloza au modificat flora intestinală și au înrăutățit toleranța la glucoză la o parte dintre participanți, iar efectul a putut fi transmis șoarecilor odată cu flora lor. Așadar, „fără zahăr" nu înseamnă automat „fără efect" asupra glicemiei.
Carnea roșie, flora și inima
Când mâncăm multă carne roșie, ficat sau gălbenușuri, unele bacterii din intestin transformă colina și carnitina din ele într-o substanță numită TMAO. Un studiu publicat în New England Journal of Medicine a arătat că persoanele cu cel mai mult TMAO în sânge au avut un risc de infarct, accident vascular sau deces de aproximativ 2,5 ori mai mare. Când participanții au luat antibiotice, TMAO a dispărut — dovada că bacteriile îl produc. Dieta bogată în legume și fibre schimbă flora și produce mai puțin TMAO.
Medicamentele obișnuite schimbă flora
- Nu doar antibioticele: un studiu din 2018 a testat peste 1.000 de medicamente și a găsit că aproximativ un sfert dintre medicamentele care nu sunt antibiotice opresc creșterea a cel puțin unei bacterii intestinale.
- Medicamentele pentru aciditate (omeprazol, pantoprazol) au modificat aproximativ 20% dintre grupele de bacterii din intestin, permițând bacteriilor din gură să ajungă mai ușor în intestin și crescând riscul unor infecții digestive. Nu le opri singur, dar nu le lua mai mult decât ai nevoie.
- Metforminul, medicamentul pentru diabet, își face o parte din efect chiar prin schimbarea florei intestinale — și tot de aici vin balonarea și diareea pe care le dă la început.
Antibioticele lasă urme
Un studiu din 2018 a arătat că, după o cură de antibiotice, flora intestinală a adulților sănătoși și-a revenit în mare parte în aproximativ o lună și jumătate, dar unele specii de bacterii lipseau încă după 6 luni. Antibioticele salvează vieți și trebuie luate când sunt necesare, dar nu „de la sine" și nu pentru viroze.
Probioticele după antibiotice — o surpriză
- La copii, o analiză Cochrane din 2019 a 33 de studii a arătat că probioticele luate odată cu antibioticul scad diareea de după antibiotice de la aproximativ 19% la 8%.
- În schimb, un studiu israelian din 2018 a observat că, la adulți, un amestec de probiotice luat după antibiotic a întârziat revenirea florei proprii a intestinului, în comparație cu refacerea ei naturală.
Concluzia: probioticele sunt utile mai ales pentru prevenirea diareei din timpul tratamentului cu antibiotice; după aceea, alimentația variată, cu fibre și alimente fermentate, este cea mai bună cale de refacere a florei proprii.
Transplantul de floră intestinală
Poate cea mai spectaculoasă descoperire: în infecția gravă și repetată cu Clostridioides difficile, transferul de floră intestinală de la un donator sănătos a vindecat 81% dintre pacienți după o singură administrare, față de doar 31% cu tratamentul antibiotic clasic. Este dovada clară că o floră sănătoasă poate vindeca. Procedura se face doar în spital, cu donatori testați.
Semnele unui dezechilibru al florei
- balonare, gaze și disconfort după mese;
- diaree sau constipație care alternează;
- infecții dese, micoze repetate (Candida);
- oboseală, poftă exagerată de dulce;
- după antibiotice, diaree care nu trece.
Despre cauzele dezechilibrului am scris în articolul cauzele dezechilibrului florei intestinale, iar despre alimentele care o refac în alimente care refac flora intestinală.
Cum îți ajuți flora — pe scurt
Despre alimentele care hrănesc flora (fibre, prebiotice, alimente fermentate, varietatea de plante), despre somn, mișcare și suplimente am scris pe larg în articolele alimente care refac flora intestinală și axa creier-intestin. Pe lângă ele, din studiile de mai sus reies câteva sfaturi în plus:
- ia antibiotice doar când sunt necesare și, la copii, întreabă medicul de un probiotic în timpul tratamentului;
- nu lua medicamente pentru aciditate pe termen lung fără recomandare;
- folosește cu măsură îndulcitorii artificiali — mai bine puțină miere sau fructe;
- carnea roșie și mezelurile cu moderație, cu multe legume alături;
- alăptarea și, când e posibil, nașterea naturală dau bebelușului cel mai bun început pentru flora intestinală.
Cine trebuie să fie atent
- Persoanele cu imunitate foarte scăzută (chimioterapie, transplant, boli grave) — probioticele doar cu acordul medicului, pentru că rar pot produce infecții.
- Cei cu colon iritabil — unele fibre și alimente fermentate pot da balonare; se introduc treptat.
- Testele de „microbiom" din comerț — sunt interesante, dar nu sunt încă un instrument sigur de diagnostic; nu schimba tratamente pe baza lor.
Când mergi la medic
Mergi la medic dacă ai diaree care durează mai mult de câteva zile (mai ales după antibiotice), sânge în scaun, scădere în greutate fără motiv, dureri abdominale puternice, febră sau schimbări ale tranzitului care durează săptămâni, în special după 50 de ani.
De citit în continuare
Pentru o digestie sănătoasă, citește balonarea: cauze și remedii naturiste și Akkermansia muciniphila, bacteria benefică.
Surse
- Sender și colab., 2016 — numărul de bacterii și de celule din corpul uman
- Zeevi și colab., 2015 — flora intestinală și glicemia personalizată
- Suez și colab., 2022 — îndulcitorii artificiali, flora și glicemia
- Tang și colab., 2013 — TMAO, flora și riscul cardiovascular
- Maier și colab., 2018 — medicamentele obișnuite și bacteriile intestinale
- Imhann și colab., 2016 — medicamentele pentru aciditate și flora
- Wu și colab., 2017 — metforminul acționează și prin flora intestinală
- Palleja și colab., 2018 — revenirea florei după antibiotice
- Suez și colab., 2018 — probioticele și refacerea florei după antibiotice
- Guo și colab., Cochrane, 2019 — probioticele și diareea de după antibiotice la copii
- van Nood și colab., 2013 — transplantul de floră intestinală
Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Flora intestinala - ce este microbiomul si cum il pastram sanatos.