Histamina de ce creste, remedii naturale

Ce este histamina

Mănânci o bucată de cașcaval maturat, bei un pahar de vin roșu și, după o oră, ai fața roșie, nasul înfundat sau te doare capul. Sau, primăvara, strănuți fără oprire și îți lăcrimează ochii. În spatele tuturor acestor reacții stă aceeași substanță: histamina.

Îți spun ce este histamina, ce face în organism, care sunt alimentele care o cresc, ce este intoleranța la histamină, ce vitamine și remedii naturale o pot ține sub control și când reacția devine o urgență.

Ce este histamina

Histamina este o substanță vasodilatatoare — adică lărgește vasele de sânge — care este eliberată în sânge în momentul în care în organism a pătruns o substanță alergenică: polen, praf, păr de animale, un aliment sau o înțepătură de insectă.

Ea este depozitată mai ales în două tipuri de celule ale sistemului imunitar, mastocitele (în piele, în nas, în plămâni și în intestin) și bazofilele din sânge. Când întâlnesc un alergen, aceste celule se „sparg" și eliberează histamina în câteva secunde — de aici viteza cu care apar strănutul, mâncărimea sau umflătura.

Histamina nu este însă doar „vinovata" alergiilor. Corpul are nevoie de ea: ajută la apărarea împotriva microbilor, la digestie și la funcționarea creierului. Acționează prin patru tipuri de receptori (H1, H2, H3 și H4), iar medicamentele numite antihistaminice blochează tocmai acești receptori.

Acțiunea histaminei asupra organismului

• Dilată vasele capilare și le face mai permeabile, scăzând astfel presiunea arterială. De aici roșeața, căldura și umflătura (edemul) din zona unei reacții alergice.
• Poate provoca contractarea unor vase mai mari și a mușchilor din pereții lor, ceea ce contribuie la durerea de cap pulsatilă.
• Poate provoca hipovolemie — lichidul iese din vase în țesuturi, volumul de sânge circulant scade, iar în reacțiile foarte puternice poate apărea starea de șoc (șocul anafilactic).
• Este un mediator chimic în creier, ajutând la transmiterea impulsurilor nervoase. Histamina din creier ține trează: de aceea antihistaminicele mai vechi dau somnolență.
• Ajută la reglarea cantității de apă din organism, prin efectul asupra vaselor, a setei și a unor hormoni care controlează apa.
• Determină contractarea mușchilor netezi — din bronhii (de aici criza de astm) și din intestin (crampe, diaree).
• Stimulează secreția de acid în stomac, prin receptorii H2. Medicamentele de tip famotidină, folosite pentru arsuri gastrice, blochează exact acești receptori.

Semnele sensibilității la histamină

Sensibilitatea la histamină se manifestă prin:

• piele: urticarie, mâncărimi, roșeață bruscă a feței și gâtului, edem (umflături), inclusiv umflarea limbii și a buzelor;
• nas și ochi: strănut, nas înfundat sau care curge, lăcrimarea ochilor — tabloul clasic al „bolii fânului" (rinita alergică);
• respirație: accese astmatice, probleme de respirație, respirație șuierătoare;
• digestie: aciditate gastrică, senzație de arsură la nivelul stomacului, balonare, crampe, diaree;
• inimă și circulație: tahicardie (bătăi rapide ale inimii), hipotensiune, amețeală;
• cap: dureri de cap, uneori asemănătoare migrenei;
• forma cea mai gravă: șocul anafilactic — o urgență medicală.

Valorile histaminei din sânge

Histamina se poate măsura în sânge, dar analiza se face rar și doar la recomandarea medicului alergolog, de exemplu după o reacție severă. În sângele integral, valoarea normală este în jur de 40–60 de nanograme la mililitru, iar laboratoarele dau intervale de referință destul de largi — aproximativ 20–200 ng/ml (180–1800 nmol/l). În plasmă, valorile normale sunt mult mai mici, sub aproximativ 1,8 ng/ml. Histamina dispare foarte repede din sânge, de aceea o valoare normală nu exclude o reacție avută cu câteva ore înainte.

Intoleranța la histamină — o descoperire mai nouă

Nu toate reacțiile la histamină sunt alergii. În ultimii ani, medicii vorbesc tot mai des despre intoleranța la histamină: corpul nu reușește să descompună histamina venită din alimente, care se acumulează și dă simptome asemănătoare alergiei — roșeață, dureri de cap, nas înfundat, balonare, diaree, palpitații.

Cauza principală este lipsa unei enzime din intestin, diaminoxidaza (DAO), care „curăță" histamina din mâncare. DAO poate fi scăzută moștenit, în bolile intestinale (boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale), după alcool sau din cauza unor medicamente.

Ce spun studiile: nu există încă un test sigur care să pună singur diagnosticul. Cel mai util pas, după recenziile din 2020–2021, este o dietă săracă în histamină timp de 2–4 săptămâni, urmată de reintroducerea treptată a alimentelor. Dacă simptomele se ameliorează clar, diagnosticul devine probabil. Suplimentele cu enzima DAO, luate înainte de masă, au dat rezultate promițătoare în studii mici, ca ajutor pe lângă dietă.

Alimentele care cresc nivelul de histamină

Nivelul de histamină crește la consumul unor alimente hiperalergenice sau bogate în histamină. Ele se împart în trei grupe:

Alimente bogate în histamină

• conservele și afumăturile, mezelurile maturate (salam, prosciutto);
• peștele care nu e foarte proaspăt, conservele de pește (ton, sardine, macrou) și fructele de mare;
• brânzeturile maturate (cașcaval vechi, parmezan, brânzeturi cu mucegai);
• alimentele fermentate: varza murată, oțetul, sosul de soia;
• vinul roșu, berea și șampania — vinului roșu trebuie să i se acorde o atenție deosebită, pentru că poate conține o cantitate mare de histamină;
• roșiile, spanacul și vinetele.

Alimente care determină eliberarea histaminei

Unele alimente nu conțin multă histamină, dar „împing" mastocitele să o elibereze în sânge: căpșunile, ananasul, citricele, roșiile, ciocolata, arahidele, unele condimente iuți. Ouăle (mai ales albușul crud) și alimentele care conțin gluten sunt, la rândul lor, printre alimentele care dau cel mai des reacții la persoanele sensibile.

Alcoolul

Alcoolul crește permeabilitatea intestinului, lăsând histamina să treacă mai ușor în sânge, și în același timp blochează enzima DAO care ar trebui să o descompună. Vinul roșu le combină pe amândouă — de aceea mulți oameni au roșeață și dureri de cap după un singur pahar.

Atenție la peștele alterat: tonul, macroul sau sardinele păstrate necorespunzător pot acumula foarte multă histamină și dau o intoxicație numită scombroidă: roșeață, gust de piper în gură, dureri de cap și palpitații la scurt timp după masă. Se tratează cu antihistaminice, dar în forme severe e nevoie de medic.

Un sfat practic: histamina crește odată cu timpul. Mâncarea gătită și ținută câteva zile în frigider are mai multă histamină decât cea proaspătă. Cine e sensibil mănâncă proaspăt și congelează resturile.

Histamina și starea psihică

Histamina din creier influențează somnul, atenția, pofta de mâncare și starea de spirit. În anii '70, medicul american Carl Pfeiffer a propus o teorie după care lipsa histaminei (pe care a numit-o histaminopenie) ar fi legată de o anumită formă de schizofrenie, cu halucinații și paranoia, iar excesul de histamină (histadelia) de o altă formă, cu depresie și fobii.

Ideea a atras atenția, dar nu a fost confirmată de studiile ulterioare, iar histaminopenia și histadelia nu sunt diagnostice recunoscute în psihiatrie. Ce s-a confirmat este rolul histaminei în starea de veghe: un medicament care acționează pe receptorii H3 ai histaminei este folosit astăzi pentru tratarea narcolepsiei. Orice tulburare psihică — halucinații, depresie, fobii — trebuie evaluată de medicul psihiatru, nu tratată prin diete sau suplimente.

Ce scade excesul de histamină în mod natural

Bioflavonoidele

Excesul de histamină se diminuează cu alimente care conțin bioflavonoide — substanțe din plante care stabilizează mastocitele, astfel încât acestea eliberează mai puțină histamină. Cea mai studiată este quercetina. Surse bune: polenul (dacă nu există o alergie la el), citricele, ardeiul roșu, coacăzele negre, ceapa roșie, merele cu coajă, broccoli și ceaiul verde. Persoanele cu intoleranță la histamină tolerează de obicei mai bine ardeiul, coacăzele și merele decât citricele.

Vitaminele care scad nivelul de histamină din sânge

• Vitamina C, din fructe în mod special, ajută corpul să descompună histamina. Într-un studiu american, 2 g de vitamina C pe zi, timp de 2 săptămâni, au scăzut histamina din sânge cu 38%. Este folosită și ca ajutor pentru respirație în astm, mai ales în astmul declanșat de efort, deși studiile pe astm în general sunt încă insuficiente.
• Vitamina B6 este necesară enzimei DAO, care descompune histamina; a fost folosită și pentru scăderea frecvenței și intensității acceselor de astm, cu rezultate amestecate în studii.
• Vitamina B2, folosită în tratarea anumitor alergii, susține mucoasele.
• Vitamina B5 ajută glandele suprarenale, care produc hormonii antiinflamatori ai corpului, și eliminarea toxinelor.
• Vitamina E susține acțiunea antioxidantă a vitaminei C și protejează celulele de agenții poluanți.
• Beta-carotenul, seleniul și zincul, cu acțiune antioxidantă, ajută la refacerea mucoaselor și la scăderea răspunsului organismului la alergeni. Cuprul, din nuci, semințe și leguminoase, este și el necesar enzimei DAO.

Cel mai bine, vitaminele se iau din alimente. Suplimentele în doze mari (de exemplu vitamina C peste 2 g pe zi sau vitamina B6 peste 25 mg pe zi pe termen lung) se iau doar cu acordul medicului.

Plante și remedii naturale

• Brusturele dulce (Petasites) — într-un studiu publicat în British Medical Journal, pe 125 de persoane cu rinită alergică de sezon, extractul de brusture dulce a avut un efect asemănător cu cetirizina, fără somnolență. Se folosesc doar extractele certificate fără alcaloizi pirolizidinici, care altfel afectează ficatul.
• Urzica — folosită tradițional în alergiile de primăvară, ca ceai sau extract.
• Spălăturile nazale cu apă sărată îndepărtează polenul și histamina de pe mucoasa nasului și sunt sigure și la copii.
• Compresele reci pe piele sau pe ochi calmează mâncărimea și umflătura.

Medicamentele și histamina

• Aspirina și algocalminul (metamizolul), ca și alte antiinflamatoare, pot crește permeabilitatea intestinului și pot favoriza eliberarea histaminei; la unele persoane cu astm sau polipi nazali, aspirina declanșează chiar crize.
• Alte medicamente pot bloca enzima DAO; dacă suspectezi o intoleranță la histamină, arată-i medicului lista medicamentelor pe care le iei.
• Antihistaminicele sunt tratamentul de bază al alergiilor: cele noi (cetirizină, loratadină, desloratadină, bilastină) dau mult mai puțină somnolență decât cele vechi.

Cine trebuie să fie atent

• Persoanele cu astm, alergii severe sau urticarie cronică — dieta și remediile naturale nu înlocuiesc tratamentul.
• Cei care au avut o reacție severă — trebuie să poarte la ei stiloul cu adrenalină, dacă medicul l-a prescris.
• Copiii și femeile însărcinate — nu țin diete stricte fără medic, pentru că riscă să rămână fără nutrienți importanți.
• Cei cu boli de ficat — evită preparatele de brusture dulce necertificate.

Când mergi la medic

Sună imediat la 112 dacă după un aliment, un medicament sau o înțepătură apar: umflarea limbii, a buzelor sau a gâtului, greutate la respirație sau la înghițit, respirație șuierătoare, amețeală puternică, leșin, piele palidă și rece. Acestea sunt semnele șocului anafilactic, iar tratamentul este adrenalina, administrată cât mai repede.

Mergi la medicul alergolog dacă ai des urticarie, roșeață, dureri de cap sau tulburări digestive după anumite alimente, ca să afli dacă e vorba de o alergie, de o intoleranță la histamină sau de altă cauză.

De citit în continuare

Despre reacțiile pielii, citește urticaria: reacție alergică sau nu, tratament naturist. Pentru alergiile de primăvară, vezi alergia și rinita alergică tratate homeopat și efectele binefăcătoare ale urzicilor. Despre polen ca aliment, citește polenul crud și păstura, iar despre vitamine, vitaminele și mineralele de care ai nevoie.

Surse

• Hrubisko și colab., 2021 — intoleranța la histamină: ce știm și ce nu știm
• Comas-Basté și colab., 2020 — intoleranța la histamină, stadiul actual
• Johnston și colab., 1992 — vitamina C și histamina din sânge
• Schapowal, 2002 — brusturele dulce comparat cu cetirizina în rinita alergică
• NCCIH — brusturele dulce: eficiență și siguranță
• Michigan Medicine Laboratories — histamina din sângele integral, valori de referință
• NHS — antihistaminicele
• NHS — anafilaxia (șocul anafilactic)

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Ce este histamina, alimente bogate in histamina si cum scazi histamina natural.