Simptomele mastitei sanului
Tratarea naturala a mastitei sanului
In comert, se gasesc multe creme naturale care sunt de ajutor intr-o asemenea situatie: creme cu galbenele, musetel.
Tratarea mastitei sanului cu miere
Mastita: tratamente naturiste și metode naturale care pot calma inflamația
Mastita este o inflamație a sânului întâlnită cel mai frecvent în perioada alăptării. Sânul poate deveni dureros, umflat, fierbinte și uneori roșu, iar femeia poate avea senzație de oboseală, frisoane sau febră. Mastita nu înseamnă întotdeauna că există o infecție bacteriană. Inflamația poate apărea inițial ca urmare a acumulării laptelui și a edemului țesutului mamar, iar în unele cazuri se poate suprapune ulterior o infecție. (PubMed)
În formele ușoare și la începutul episodului, există câteva măsuri naturale care pot reduce durerea și inflamația. Cele mai importante sunt compresele reci, odihna, alăptarea fiziologică și evitarea presiunii puternice asupra sânului.
Frunza de varză – un remediu tradițional pentru sânul inflamat
Frunza de varză este unul dintre cele mai cunoscute remedii tradiționale folosite pentru sânii dureroși și congestionați în perioada alăptării.
Se poate folosi o frunză de varză proaspătă și rece, bine spălată, aplicată pe sân pentru o perioadă scurtă. Frunza se îndepărtează atunci când se încălzește sau devine inconfortabilă.
Interesul pentru acest remediu nu este doar tradițional. Cercetările asupra utilizării frunzelor de varză în problemele de sân au indicat posibilitatea reducerii durerii și a senzației de congestie, însă dovezile nu sunt suficient de puternice pentru a considera varza un tratament al unei eventuale infecții.
Prin urmare, frunza de varză poate fi privită mai degrabă ca măsură calmantă și complementară, nu ca antibiotic natural.
Compresele reci – una dintre cele mai simple metode
În prezent, compresele reci sunt recomandate pentru calmarea durerii și reducerea inflamației.
O compresă rece poate fi aplicată aproximativ 10 minute, iar procedura poate fi repetată în timpul zilei. NHS recomandă chiar folosirea unei comprese reci aproximativ 10 minute pe oră atunci când sânul este dureros. (nhs.uk)
Frigul poate diminua temporar durerea și senzația de tensiune a sânului.
Este important însă ca gheața să nu fie pusă direct pe piele. Se poate folosi un material textil între sursa rece și sân.
Căldura: poate ajuta, dar trebuie folosită cu măsură
Căldura este un remediu tradițional folosit înainte de alăptare, deoarece poate fi relaxantă și poate facilita temporar curgerea laptelui.
O compresă călduță sau un duș cald poate fi util înainte de alăptare, însă căldura intensă și prelungită nu este recomandată deoarece poate accentua inflamația. (nhs.uk)
O abordare simplă este:
căldură blândă înainte de alăptare → alăptare → rece după alăptare, dacă sânul rămâne dureros sau umflat.
Masajul sânului – de ce recomandările s-au schimbat
În trecut, femeilor cu mastită li se recomanda frecvent masajul energic al sânului pentru a „sparge dopul de lapte”.
Recomandările moderne sunt diferite.
Protocolul Academiei de Medicină a Alăptării atrage atenția asupra faptului că presiunea puternică și masajul agresiv pot traumatiza țesutul și pot accentua inflamația. (PubMed)
Dacă este nevoie de atingerea zonei dureroase, aceasta trebuie să fie foarte blândă, fără apăsare puternică.
De asemenea, nu este recomandată pomparea excesivă pentru a „goli complet” sânul. Extragerea unei cantități mai mari de lapte decât are nevoie copilul poate întreține problema. (nhs.uk)
Alăptarea nu trebuie oprită brusc
Una dintre cele mai importante recomandări este continuarea alăptării, dacă mama și copilul pot face acest lucru.
Întreruperea bruscă a alăptării poate favoriza acumularea laptelui și poate agrava simptomele. NHS recomandă continuarea alăptării și, dacă este prea dureros, exprimarea manuală a unei cantități suficiente pentru confort și pentru nevoile copilului. (nhs.uk)
O poziționare corectă a copilului la sân și o atașare corectă pot fi, de asemenea, importante pentru prevenirea episoadelor repetate.
Probioticele – una dintre cele mai interesante direcții de cercetare
În ultimii ani, cercetătorii au început să studieze mai atent legătura dintre microbiomul sânului și mastită.
O meta-analiză publicată în 2022, care a inclus șase studii randomizate și 1.197 de participante, a găsit o reducere a incidenței mastitei la femeile care au primit probiotice. În analiza respectivă, riscul de mastită a fost aproximativ la jumătate în grupul care a primit probiotice, comparativ cu placebo. (PLOS)
Rezultatul este interesant, dar autorii subliniază că sunt necesare studii clinice mai mari și mai bine controlate înainte ca probioticele să fie considerate un tratament standard pentru mastită.
Protocolul Academiei de Medicină a Alăptării menționează anumite tulpini de Ligilactobacillus salivarius și Limosilactobacillus fermentum ca fiind investigate, dar subliniază că rezultatele nu pot fi generalizate automat la toate produsele probiotice. (Physician Guide to Breastfeeding)
Așadar, nu orice probiotic este echivalent cu cel studiat în cercetările asupra mastitei.
Odihna și hidratarea sunt parte din tratament
Mastita poate apărea într-o perioadă în care mama este deja foarte obosită, doarme puțin și alăptează frecvent.
Odihna, consumul suficient de lichide și evitarea hainelor sau sutienelor foarte strâmte pot contribui la ameliorarea simptomelor. (nhs.uk)
Un sutien confortabil, care susține sânul fără să îl comprime, este preferabil unuia foarte strâmt.
Ce remedii „naturale” este mai bine să eviți
Faptul că un produs este natural nu înseamnă automat că este potrivit în timpul alăptării.
Uleiurile esențiale concentrate, tincturile, diverse preparate iritante sau combinațiile de plante aplicate direct pe mamelon și sân nu ar trebui folosite fără o recomandare adecvată.
NHS recomandă evitarea uleiurilor, băilor locale și cremelor aplicate pe sân în timpul unui episod de mastită. (nhs.uk)
De asemenea, masajul agresiv, stoarcerea sânului și pomparea excesivă nu sunt soluții naturale recomandate de ghidurile moderne.
Când mastita are nevoie de tratament medical
Remediile naturale sunt mai potrivite ca măsuri de susținere în formele ușoare și la începutul episodului.
Dacă simptomele nu se ameliorează în aproximativ 12–24 de ore, dacă apar febră, frisoane, stare generală alterată, durere intensă, roșeață care se extinde sau o zonă foarte tare și dureroasă, este recomandată evaluarea medicală. (nhs.uk)
O mastită care evoluează spre infecție bacteriană poate necesita antibiotic. Dacă infecția nu este tratată corespunzător, se poate forma un abces mamar, care poate necesita drenaj. (nhs.uk)
Concluzie
Cele mai bine susținute metode naturale pentru calmarea mastitei sunt compresele reci, odihna, hidratarea, alăptarea fiziologică și evitarea presiunii asupra sânului.
Frunza de varză rămâne un remediu tradițional interesant pentru calmarea disconfortului, iar probioticele reprezintă o direcție promițătoare de cercetare. Totuși, nici varza, nici probioticele și nici plantele medicinale nu trebuie considerate înlocuitori pentru tratamentul unei infecții bacteriene.
Un principiu important al abordării moderne este că mastita trebuie privită în primul rând ca un proces inflamator al sânului, nu automat ca o infecție care trebuie tratată imediat cu antibiotic. (PubMed)
Surse medicale
- Academy of Breastfeeding Medicine – Clinical Protocol #36: The Mastitis Spectrum, Revised 2022. (PubMed)
- NHS – Mastitis. (nhs.uk)
- NHS – Breast pain and breastfeeding. (nhs.uk)
- Yu Q. et al. – The preventive and therapeutic effects of probiotics on mastitis: A systematic review and meta-analysis, PLOS ONE, 2022. (PLOS)
