Amigdale inflamate la copii:ce ajuta acasa si cand la medic

Amigdalita acuta-tratament naturist si homeopat

Amigdalita acută sperie orice mamă, și pe bună dreptate. Copilul se plânge că îl ustură gâtul, până seara are febră și frisoane, nu mai mănâncă și nu mai bea, iar pe amigdale apar puncte albe. Nopți lungi.

Am scris despre asta și acum câțiva ani, dar rescriu articolul, pentru că prima versiune era construită pe o idee pe care nu o mai susțin: „ce facem ca să nu ajungem la antibiotic". La amigdalita acută, întrebarea corectă nu e cum eviți antibioticul, ci cum afli dacă e nevoie de el. Îți explic imediat de ce, pentru că e important și pentru mine să spun lucrurile drept.

De ce contează atât de mult să știi ce fel de amigdalită e

Cam 7 din 10 amigdalite la copii sunt virale. Acelea trec singure în câteva zile, antibioticul nu le face nimic, iar tot ce e de făcut e să treci cât mai ușor prin ele.

Restul sunt bacteriene, cel mai des cu streptococ beta-hemolitic de grup A. Și aici e toată problema: streptococul netratat poate duce, la câteva săptămâni după ce răceala s-a terminat și toată lumea a uitat de ea, la reumatism articular acut — care atacă valvele inimii și lasă urme pentru toată viața — sau la o afectare a rinichilor numită glomerulonefrită post-streptococică.

Nu spun asta ca să sperii. Spun asta pentru că sunt complicații rare, dar grave, și complet prevenibile cu un antibiotic dat la timp. Iar diferența dintre viral și streptococic nu se poate ghici acasă, nici după cât de roșu e gâtul, nici după cât puroi se vede. Se află cu un test rapid pentru streptococ sau o cultură din exsudat faringian, care se face în câteva minute la medic.

Semnele care înclină balanța spre streptococ

Nu sunt un diagnostic, dar sunt motivul pentru care ceri consultul și testul:

• febră peste 38 de grade care se instalează repede;
• puncte de puroi sau depozite albe pe amigdale;
• ganglioni măriți și dureroși pe laturile gâtului;
• absența tusei și a secrețiilor nazale — paradoxal, o răceală „completă", cu nas curgător și tuse, sugerează mai degrabă un virus;
• vârsta între 5 și 15 ani;
• dureri de cap sau de burtă, uneori și o erupție fină pe piele.

Dacă bifezi trei sau mai multe, mergi la medic și cere testul. Dacă e pozitiv, antibioticul se ia complet, toate zilele prescrise, chiar dacă a doua zi copilul aleargă prin casă. Tratamentul întrerupt la jumătate e exact situația pe care vrei să o eviți.

Semnele la care se merge de urgență

Fără să mai aștepți programare, dacă apare:

• dificultate la respirație, respirație zgomotoasă sau copilul stă aplecat în față ca să respire;
• nu poate înghiți deloc, nici saliva, sau îi curge saliva din gură;
• voce stinsă, „de cartof fierbinte", umflătură asimetrică într-o parte a gâtului, gâtul rigid sau greu de deschis — pot fi semne de abces amigdalian;
• semne de deshidratare: nu urinează, plânge fără lacrimi, e moale și somnolent;
• febră care nu scade la antitermic sau copil foarte apatic;
• la un bebeluș sub 3 luni, orice febră.

Ce ajută acasă, în orice formă de amigdalită

Asta e partea în care remediile din casă își fac treaba cu adevărat — nu vindecă infecția, dar fac diferența între o zi chinuită și una suportabilă. Și se folosesc în paralel cu tratamentul medicului, nu în locul lui.

• Lichide, multe și reci sau călduțe, cum preferă el. Cea mai importantă măsură. Când gâtul doare, copilul refuză să bea, și deshidratarea complică tot. Merge orice trece: apă, ceai călduț, supă limpede, chiar înghețată sau gheață pilită — frigul amorțește durerea și e perfect în regulă.
• Miere, o linguriță simplă sau în ceai călduț, nu fierbinte. Are dovezi rezonabile pentru calmarea durerii de gât și a tusei. Niciodată sub 1 an — risc de botulism infantil.
• Gargară cu apă caldă și sare, o jumătate de linguriță într-un pahar, la copiii care știu deja să facă gargară fără să înghită. Simplu și eficient.
• Antitermic și antialgic — paracetamol sau ibuprofen, în dozele pentru greutatea copilului. Nu „ca să scadă febra" neapărat, ci ca să poată bea și dormi. Dacă nu ești sigură de doză, o întrebi pe farmacistă.
• Comprimatele de supt cu salvie sau propolis ameliorează senzația de usturime la copiii mai mari, care nu riscă să se înece cu ele. Atenție la propolis dacă există alergie la produse apicole.
• O compresă călduță în jurul gâtului ajută la durere. Un prosop înmuiat în apă caldă și stors bine e suficient.
• Aer umed în camera în care doarme și odihnă. Nu forța mâncarea — câteva zile cu apetit scăzut nu fac rău, deshidratarea face.

Două remedii vechi pe care nu le mai recomand

În versiunea veche a acestui articol scriam despre cataplasma de mămăligă caldă aplicată pe gât, reîncălzită la microunde, și despre cea de cartof ras cu oțet. Le scot, pentru două motive.

Mămăliga încălzită la microunde se încălzește neuniform — are zone mult mai fierbinți decât pare la atingere — și pielea gâtului unui copil se opărește ușor. Am văzut destule povești care s-au terminat cu o arsură. Efectul pe care îl cauți este căldura umedă, iar aceea se obține la fel de bine și fără risc cu un prosop cald. Oțetul pe pielea subțire a gâtului, la copil, poate irita degeaba.

Nu e o critică a remediilor bunicii — multe funcționează. Doar că atunci când există o variantă la fel de eficientă și fără risc, o alegem pe aceea.

Despre homeopatie, sincer

În practica homeopatică, pentru durerea de gât și amigdalită se folosesc tradițional remedii precum Phytolacca, Belladonna, Mercurius solubilis sau Hepar sulphur, alese după tabloul fiecărei persoane.

Trebuie să-ți spun deschis: nu există dovezi științifice că remediile homeopate tratează amigdalita sau că previn complicațiile streptococului. Scriu despre ele pentru că fac parte din tradiția acestui blog și pentru că multe cititoare mă întreabă de ele. Dar la o amigdalită cu febră și puroi, homeopatia nu e o alternativă la testul de streptococ și la antibiotic, dacă acesta e pozitiv. Asta e o linie pe care nu o pot trece cu conștiința curată.

Când amigdalita revine mereu

Dacă copilul face amigdalite streptococice de multe ori pe an — în general se discută de la 5–7 episoade documentate într-un an — merită un consult ORL. Nu pentru operație automat, ci ca să se vadă dacă are sens. Amigdalectomia se ia în calcul mult mai rar decât acum câteva decenii, și se decide pe criterii clare.

Între episoade, ce ajută la fond: somn suficient, alimentație cu legume și fructe, fără fum de tigară în casă, periuța de dinți schimbată după fiecare episod și, dacă are și nasul înfundat cronic, evaluarea vegetațiilor adenoidiene — cele două merg foarte des împreună.

De citit în continuare

Dacă cel mic respiră pe gură și sforăie, citește și despre vegetațiile adenoidiene, așa-numiții polipi nazali la copii. Pentru tusea care rămâne după ce trece durerea de gât, am scris separat despre tratamentele naturiste pentru tuse și răceală, iar o privire de ansamblu găsești în articolul despre simptomele principalelor boli ale copiilor.

Toate articolele despre imunitate, răceli și afecțiuni respiratorii sunt strânse în ghidul complet pentru imunitate, răceală și afecțiuni respiratorii.

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Amigdalita cu febră și depozite pe amigdale se evaluează de către medic, cu test pentru streptococ.