Absorbtia este un proces fiziologic prin care substantele nutritive din alimentatia noastra sunt transformate si trec prin membrana celulara a sistemului digestiv, hranind organismul.
In cavitatea bucala absorbtia nutrientilor este minima deoarece alimentele sunt in stare neprocesata, nu stau mult si nu sunt descompuse destul de mult pentru a se putea permite absorbtia lor. Aceasta are rolul de a transforma mecanic alimentele si de a le pregati pentru restul sistemului digestiv.
La nivelul stomacului se observa absorbtia alcoolului, a dioxidului de carbon, a glucozei si a unor forme de proteine.
Intestinul subtire este componenta sistemului digestiv care are cea mai mare rata de absorbtie a substantelor nutritive. La nivelul sau se absorb cea mai mare parte a glucidelor, lipidele si proteinele.
Glucidele se absorb intr-o proportie de 80% in prima parte a intestinului subtire. La absorbtia lor ajuta si unii hormoni precum cei tiroidieni, hipofizari si cei pancreatici.
Proteinele se absorb in cea mai mare cantitate sub forma de aminoacizi.
Lipidele, pentru a putea fi absorbite sunt transformate mai intai in acizi grasi si glicerol dupa care, sub influenta secretiei biliare, sunt absorbite direct in sange.
Sodiul este foarte rapid absorbit in duoden si jajun.
In cazul calciului si a magneziului, absorbtia acestora depinde in mare masura de cantitatea de alimente care le contin si pe care le consumam. In ajutorul asimilarii mai bune a acestora apar proteinele in timp ce lipidele scad cantitatea de calciu si magneziu absorbita.
Absorbtia fierului este lenta, iar surplusul se elimina prin intermediul scaunului. In caz de anemie sau hemoragie organismul va absorbi intreaga cantitate de fier care este introdusa in sistemul digestiv prin alimentatie.
Interesant este ca absorbtia substantelor nutritive se realizeaza mai bine in caz de repaos in timp ce in caz de efort absorbtia acestora va fi incetinita.
Comentarii
Trimiteți un comentariu