Dezvoltarea nou-născutului în prima lună: creștere, somn sigur, reflexe

Dezvoltarea bebelusului nou nascut in prima luna

Prima lună de viață este perioada de adaptare a nou-născutului la mediul din afara burticii. Este și perioada care cere cea mai multă atenție din partea mamei: alimentația, îngrijirea și crearea condițiilor ca bebelușului să-i fie cât mai bine.

Imediat după naștere au loc mai multe transformări pe care e bine să le cunoști ca să le poți gestiona liniștită. Îți spun ce e normal în prima lună, cum crește bebelușul, ce poate face, cum doarme în siguranță și care sunt semnele pentru care mergi imediat la medic.

Transformările normale din primele zile

• Scăderea fiziologică în greutate. În primele zile, nou-născutul pierde între 5 și 10% din greutatea de la naștere, mai ales apă. Majoritatea bebelușilor o recuperează până la vârsta de 10–14 zile.
• Icterul (îngălbenirea pielii). Apare la mulți nou-născuți după a doua-a treia zi și trece de obicei în 1–2 săptămâni. Este mai frecvent la bebelușii prematuri, la cei alăptați și la cei care au un frate care a avut icter tratat. Pe pielea mai închisă la culoare, icterul se vede mai greu, așa că se verifică albul ochilor, gingiile, palmele și tălpile.
• Erupțiile normale ale pielii: pete roșii cu un punct gălbui la mijloc (eritemul toxic), punctișori albi pe nas (milia) sau „acneea" nou-născutului. Trec singure, fără creme.

În maternitate se fac, de obicei, primele vaccinuri (hepatita B și BCG) și testele de screening, inclusiv testul auzului. Păstrează rezultatele în carnetul bebelușului.

Unde doarme bebelușul

Ideal este ca nou-născutul să fie obișnuit din primele zile să doarmă în pătuțul lui. Știm însă cu toții că, de cele mai multe ori, pătuțul stă în camera părinților — și exact asta recomandă astăzi pediatrii: Academia Americană de Pediatrie sfătuiește ca bebelușul să doarmă în camera părinților, dar pe suprafața lui, ideal cel puțin primele 6 luni. Așa e mai ușor de supravegheat și de alăptat.

Dormitul în același pat cu nou-născutul este o problemă cu două tăișuri: pe de o parte, păstrează legătura strânsă dintre mamă și bebeluș și ușurează alăptarea; pe de altă parte, au existat situații grave în care copilul a avut de suferit. Riscul crește foarte mult dacă bebelușul doarme cu un adult pe canapea sau în fotoliu, dacă unul dintre părinți fumează, a băut alcool, ia medicamente care dau somnolență sau este foarte obosit, ori dacă bebelușul s-a născut prematur sau mic.

Reguli pentru un somn sigur

• Bebelușul se culcă numai pe spate. Nici pe burtă, nici pe o parte — poziția pe o parte nu e sigură, pentru că bebelușul se poate rostogoli pe burtă.
• Saltea fermă și plată, fără perne, aparători, jucării de pluș sau plăpumi groase.
• Locul pătuțului trebuie să fie ferit de curenți de aer, de surse de căldură și de gălăgie, iar camera luminoasă ziua.
• Temperatura camerei: în jur de 16–20°C. Bebelușul nu trebuie să transpire; verifici pe ceafă sau pe piept, nu pe mâini.
• Camera se aerisește de mai multe ori pe zi, cu bebelușul în altă încăpere sau bine ferit de curent.
• Fără șnururi, șireturi sau lănțișoare la haine, suzetă sau pătuț.

Învelitul, înfășatul și sacul de dormit

Plăpumioara se alege după anotimp și după temperatura camerei. Dacă folosești păturica, bebelușul se așază cu picioarele la capătul de jos al pătuțului, iar păturica se prinde bine sub saltea și nu urcă mai sus de umeri. Varianta clasică de împachetare „în plic" — păturica în romb, sub bebeluș, colțul de jos ridicat peste picioare și marginile pliate peste el — se folosește lejer la șolduri, ca picioarele să se poată îndoi liber.

Sacul de dormit este foarte util în lunile următoare, când bebelușul începe să dea din picioare, dar poate fi folosit și de acum, dacă e pe măsura lui. Înfășatul strâns e tot mai puțin folosit de mămici. Dacă totuși îl înfeși, îl culci doar pe spate, lași șoldurile libere și renunți la înfășat de îndată ce dă semne că încearcă să se întoarcă.

Greutatea nou-născutului în prima lună de viață

• La naștere, un bebeluș născut la termen are în medie 3.000–3.700 de grame. După standardele OMS, valoarea de mijloc este în jur de 3,2 kg la fete și 3,3 kg la băieți.
• După recuperarea scăderii fiziologice, bebelușul ia în medie 150–200 de grame pe săptămână.
• La o lună, mulți bebeluși au cu 500 de grame până la aproximativ 1 kg mai mult decât la naștere; valoarea de mijloc OMS este în jur de 4,2 kg la fete și 4,5 kg la băieți.
• Nu se cântărește bebelușul zilnic, pentru că creșterea de la o zi la alta este neregulată. O cântărire pe săptămână e suficientă, fără panică dacă nu ia în greutate „ca la carte" — fiecare copil are ritmul lui. Medicul urmărește greutatea pe curbele de creștere.
• Se face o cântărire în ziua în care bebelușul a fost adus acasă.
• Bebelușii născuți prematur, cei mici la naștere sau bolnavi au nevoie de cântăriri mai dese, după indicația medicului.

Alte repere de creștere

• Lungimea: la naștere, nou-născutul are în medie 50 cm și crește cu aproximativ 4 cm în prima lună.
• Perimetrul capului se măsoară în locul cel mai larg al capului, deasupra sprâncenelor și a urechilor. La naștere este în medie de 34 cm.
• Perimetrul toracic este de aproximativ 32–33 cm, puțin mai mic decât al capului.

Dezvoltarea psihomotorie în prima lună

• Toate mișcările sunt automate, reflexe, necoordonate. Pediatrul verifică reflexele nou-născutului: de supt, de căutare a sânului, de apucare (strânge degetul tău) și reflexul Moro (își aruncă brațele în lături când se sperie).
• Principalele ocupații ale bebelușului, mai ales în primele zile, sunt dormitul și suptul. Doarme în total 14–17 ore pe zi și suge de 8–12 ori în 24 de ore.
• După câteva zile, întoarce capul spre lumină și reacționează la vocea mamei.
• În primele săptămâni mișcă ușor mâinile și picioarele, se întinde, încrețește fruntea, imită cu gurița suptul și scoate câteva sunete. Gânguritul adevărat apare de obicei spre 2 luni.
• Capul trebuie susținut de fiecare dată când îl ridici.
• Culcat pe spate, ține piciorușele ușor îndoite și simetrice.
• Dacă este întors pe o parte, se întoarce cu tot corpul, „dintr-o bucată".
• Pe fața lui se poate vedea un zâmbet fără motiv vizibil, mai ales în somn. Zâmbetul ca răspuns la zâmbetul tău apare între 6 și 8 săptămâni.
• Se sperie ușor la zgomote.
• Se calmează când e luat în brațe, mângâiat, legănat sau chiar doar când aude vocea mamei.
• Bebelușii simt starea celor din jur: agitația și tensiunea părinților îl pot face mai neliniștit. Pauzele, ajutorul celorlalți și somnul mamei contează și pentru copil.

Simțurile nou-născutului

• Văzul: nou-născutul vede de la naștere, dar încețoșat, cel mai bine la 20–30 cm — exact distanța până la fața mamei când alăptează. Preferă fețele și contrastele alb-negru. Mișcările ochilor nu sunt încă bine coordonate și poate apărea un ușor strabism, normal până la un punct. Dacă strabismul se menține după 3–4 luni, mergi la oftalmolog; dacă un ochi deviază constant sau pupila pare albă în fotografii, mergi mai devreme.
• Lacrimile: la început plânge mai mult fără lacrimi; lacrimile apar treptat, în jurul vârstei de 3 săptămâni sau mai târziu. Un ochi care lăcrimează mereu poate însemna un canal lacrimal înfundat — spune-i medicului.
• Auzul: sunetele sunt percepute încă din luna a șasea de sarcină. După naștere, bebelușul reacționează la sunete puternice, recunoaște vocea mamei și reacționează la tonul ei.
• Mirosul este prezent de la naștere: bebelușul recunoaște mirosul sânului și al laptelui mamei și se întoarce spre el. Parfumurile puternice îi pot deranja și îi pot irita căile respiratorii, așa că, în perioada alăptării, e bine ca mama să le evite.
• Gustul: încă de la naștere preferă gustul dulce.

Despre gust, două lucruri merită știute. Primul: la mamele cu diabet, glicemia mare în sarcină ajunge și la făt, prin placentă și prin lichidul amniotic, crescând riscul unui copil prea mare și al unei glicemii scăzute după naștere — de aceea controlul glicemiei în sarcină e atât de important. Al doilea: aromele din mâncarea mamei trec în lapte. Rar, un bebeluș poate refuza sânul după o masă foarte condimentată (piper, ceapă, usturoi, ardei iute), dar un studiu clasic a arătat că bebelușii au supt mai mult timp când laptele avea aromă de usturoi. Nu e nevoie să elimini aceste alimente decât dacă observi clar o legătură.

Contactul piele pe piele și colicile

Contactul pielii bebelușului cu pielea mamei produce reacții foarte puternice la acesta: se liniștește, își reglează mai bine temperatura și respirația și suge mai ușor. O analiză Cochrane din 2016, cu peste 3.400 de mame, a arătat că mamele care au ținut bebelușul piele pe piele imediat după naștere au fost mai des încă alăptate la 1–4 luni.

Colicile apar de obicei de la 2–3 săptămâni, cu plâns intens mai ales seara. Ținutul în brațe ajută: într-un studiu din 1986, bebelușii purtați mai mult în brațe de-a lungul zilei, nu doar la masă și când plângeau, au plâns cu 43% mai puțin la vârsta de 6 săptămâni, când plânsul e de obicei maxim. Autorii au sugerat că lipsa contactului fizic poate favoriza plânsul și colicile. Alăptarea piele pe piele și purtatul sunt, deci, metode bune de calmare. Totuși, cauza exactă a colicilor nu este cunoscută: apar și la bebelușii ținuți mult în brațe și trec, de obicei, până la 3–4 luni — nu sunt vina mamei.

• Pentru bebelușii alăptați cu colici, o analiză din 2018 a arătat că probioticul Lactobacillus reuteri DSM 17938 a redus plânsul cu aproximativ 46 de minute pe zi. Se dă doar la recomandarea pediatrului.
• Fără ceaiuri din plante, miere, uleiuri esențiale sau remedii „băbești" fără acordul pediatrului. Mierea este interzisă sub 1 an.

Alimentația și vitamina D

• OMS recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, la cerere. Bebelușul alăptat nu are nevoie de apă sau de ceai.
• Vitamina D: 400 UI pe zi, din primele zile, conform recomandării medicului.
• După ziua a cincea, un bebeluș care mănâncă suficient are cel puțin 6 scutece ude pe zi și scaune gălbui.

Când mergi la medic

• Febra de 38°C sau mai mult la un bebeluș sub 3 luni este o urgență, la fel și temperatura sub 36°C.
• Icterul apare în primele 24 de ore, se întinde pe tot corpul, bebelușul e somnolent sau suge greu, ori icterul ține mai mult de 2 săptămâni.
• Scaunele sunt albicioase, ca de cretă, sau urina e închisă la culoare.
• Suge slab, are puține scutece ude, varsă în jet sau verde.
• Respiră greu, se învinețește, e moale sau greu de trezit.
• Buricul e roșu, umflat sau miroase urât; fontanela e bombată sau înfundată.
• Mama se simte copleșită, tristă sau fără speranță mai mult de două săptămâni — și ea are nevoie de ajutor.

De citit în continuare

Pentru prima săptămână, citește despre transformările suferite de bebeluși în prima săptămână de viață și despre prima băiță a bebelușului. Pentru alăptare, vezi cum știi dacă bebelușul suge destul și alimentația mamei care alăptează. Pentru luna următoare, citește despre dezvoltarea bebelușului la 2 luni.

Surse

• Moon și colab., Academia Americană de Pediatrie, 2022 — somnul în siguranță al sugarului
• NHS — reducerea riscului de moarte subită a sugarului
• NHS — icterul la nou-născut
• Organizația Mondială a Sănătății — curbele de creștere ale copilului
• Moore și colab., Cochrane, 2016 — contactul piele pe piele după naștere
• Hunziker și Barr, 1986 — purtatul în brațe și plânsul bebelușilor
• Sung și colab., 2018 — Lactobacillus reuteri în colicile sugarului
• Mennella și Beauchamp, 1991 — alimentația mamei și gustul laptelui
• NICE, 2019 — febra la copiii sub 5 ani

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Dezvoltarea bebelusului nou nascut in prima luna: crestere, somn sigur, reflexe si semne de alarma.