Laptele de vacă: beneficii, contraindicații și ce spun studiile, retete cu lapte sanatoase

Laptele de vacă - beneficii și contraindicații

Laptele, deși nelipsit din alimentația noastră, este un aliment destul de controversat. Unii medici ni-l recomandă cu toată încrederea, alții ne sfătuiesc să ne ferim de el. Adevărul este undeva la mijloc: organismul unor persoane îl acceptă foarte bine, al altora nu. Important este să ne dăm seama dacă nouă, în particular, ne face bine sau nu.

Îți spun ce conține laptele, cui îi face bine, cum se folosește în remediile naturiste și în cosmetică, cui nu îi este potrivit și ce au arătat cele mai noi studii — inclusiv despre mucus, acnee, oase și laptele „A2".

Ce conține laptele de vacă

Laptele are un conținut bogat de:

minerale, în special calciu (aproximativ 120 mg la 100 ml — un pahar de 250 ml aduce cam o treime din necesarul zilnic al unui adult), fosfor, iod, magneziu, potasiu și zinc;
proteine de foarte bună calitate (aproximativ 3,3 g la 100 ml): cazeina (circa 80%) și proteinele din zer (circa 20%);
grăsimi (în jur de 3,5% în laptele integral), cu acizi grași precum acidul butiric, caprilic, caprinic, lauric, miristic, palmitic, stearic și oleic;
colesterol, lecitină și carotenoizi (care dau culoarea gălbuie a smântânii);
vitamine: A, D (puțină, dacă laptele nu este îmbogățit), E, B1, B2, B6 și mai ales B12 — laptele este una dintre sursele bune de vitamina B12, important pentru vegetarieni. Vitamina C este foarte puțină;
lactoză (zahărul laptelui, aproximativ 4,8 g la 100 ml);
substanțe organice cu azot (uree, creatinină, creatină, aminoacizi liberi) și enzime: lipaze, peroxidaze și altele.

Laptele are un raport bun între calciu și fosfor, de aceea a fost recomandat mereu copiilor în creștere, gravidelor, mamelor care alăptează și persoanelor cu osteoporoză. Ce nu are aproape deloc: fier — și, cum vei vedea mai jos, asta contează mult la copiii mici.

Ce au arătat studiile despre beneficii

Cancerul de colon — o meta-analiză a 19 studii (Imperial College, 2012) a arătat că fiecare 200 ml de lapte pe zi se asociază cu un risc cu aproximativ 9% mai mic de cancer colorectal, iar 400 g de lactate pe zi cu un risc cu 17% mai mic. Protecția pare să vină în principal din calciu.
Diabetul de tip 2 — un studiu Harvard pe aproape 200.000 de oameni, urmăriți peste 20 de ani, plus o meta-analiză a 14 studii, a arătat că laptele și lactatele, integrale sau degresate, nu cresc riscul de diabet. Iar iaurtul se asociază cu un risc cu aproximativ 18% mai mic pentru fiecare porție pe zi.
Oasele — aici rezultatele au surprins: o analiză din BMJ (2015) a arătat că, la persoanele peste 50 de ani, cantitatea de lapte sau calciu din alimentație nu a fost legată de mai puține fracturi. Calciul este necesar, dar oasele au nevoie de tot pachetul: vitamina D, proteine, vitamina K, mișcare și ieșit la soare. Vezi și calciul și vitamina K.

Laptele de vacă la copii — ce s-a schimbat

Primul moment în care omul intră în contact cu laptele de vacă este atunci când laptele matern este înlocuit sau completat. Odinioară, laptele de vacă se dădea bebelușului de la 3–4 luni, diluat cu apă (trei părți lapte, o parte apă), iar laptele integral de la 5–6 luni.

Recomandările de azi s-au schimbat, din motive întemeiate:

în primul an, singurele lapte potrivite sunt laptele matern sau formula de lapte praf pentru sugari. Laptele de vacă are prea puțin fier și prea multe proteine și minerale pentru rinichii bebelușului, iar diluarea cu apă nu rezolvă aceste probleme;
de la 6 luni, laptele de vacă se poate folosi în mâncare — în piureuri, terci sau budinci;
de la 12 luni poate deveni băutura principală, integral (nu degresat) până la 2 ani;
la copiii mici, mai mult de 500 ml de lapte pe zi poate duce la anemie prin lipsă de fier: laptele îi satură, mănâncă mai puțină carne, legume și ouă, iar laptele mai scade și absorbția fierului. Vezi anemia la copii.

Laptele a fost recomandat și copiilor cu rahitism. Ajută prin calciu, dar rahitismul este în primul rând o problemă de vitamina D — de aceea bebelușii primesc picături de vitamina D, iar soarele rămâne cel mai bun „medicament".

Când laptele produce balonare și fermentații

Laptele poate produce fermentații intestinale la cei care nu digeră bine lactoza. În trecut se recomanda amestecarea lui cu carbonat de calciu (o linguriță la un sfert de litru de lapte). Astăzi nu se mai recomandă: e o doză mare de calciu în plus, care poate duce la exces de calciu (vezi hipercalcemia). Soluțiile mai bune sunt:

cantități mici (o cană), băute la masă, nu pe stomacul gol;
lactatele fermentate — iaurt, chefir, sana, brânzeturi maturate — în care o mare parte din lactoză a fost deja „mâncată" de bacterii;
laptele fără lactoză.

Laptele în tratamentele naturiste

În remediile naturiste, laptele este folosit în amestec cu alte alimente sau plante medicinale:

în laringită sau faringită — se bea cald, cu miere și, după rețeta tradițională, cu un ou de găină sau de prepeliță. Folosește ouă pasteurizate sau gălbenuș fiert moale, ca să eviți salmonella. Mierea are și sprijin științific: o analiză Cochrane (2018) a arătat că mierea ușurează tusea la copii mai bine decât lipsa tratamentului. Nu se dă miere sub vârsta de 1 an. Vezi laringita, tratament naturist.
pentru inimă (angina pectorală) — se sfărâmă o lingură de fructe de cătină, se toarnă peste ele lapte fierbinte, se lasă la infuzat, se strecoară și se bea îndulcit cu miere, de 3 ori pe zi, timp de o lună. Cătina este foarte bogată în vitamina C, vitamina E și acizi grași (inclusiv omega-7). Angina pectorală este însă o boală serioasă: remediul se ia doar alături de tratamentul de la cardiolog, niciodată în locul lui.
pentru vasele de sânge — se pisează 2 căței de usturoi, se lasă la infuzat în lapte cald, se strecoară și se iau câte 2 lingurițe pe zi. Usturoiul are cele mai multe dovezi dintre aceste remedii: o meta-analiză din 2016 a arătat că, la persoanele cu hipertensiune, scade tensiunea cu aproximativ 8–9 mmHg sistolica și 6 mmHg diastolica. Luat mai mult de 2 luni, poate scădea colesterolul ușor crescut cu în jur de 10%. Usturoiul nu „curăță" arterele de depuneri, dar le ajută să rămână sănătoase. Atenție dacă iei anticoagulante: usturoiul în cantități mari crește riscul de sângerare.

Noi rețete cu lapte

Lapte auriu (cu turmeric): o cană de lapte cald, o jumătate de linguriță de turmeric, un vârf de cuțit de piper negru (ajută absorbția curcuminei), puțină scorțișoară și ghimbir, miere după gust (adăugată când laptele nu mai e fierbinte). E o băutură caldă, liniștitoare, bună seara.
Lapte cald cu miere înainte de culcare: un obicei vechi, care ajută mai ales prin ritual și căldură. Studiile pe somn sunt puține, dar o cană caldă, băută la aceeași oră, poate face parte dintr-o rutină bună de seară. Vezi și insomnia după 40 de ani.
Chefir de casă: 1 litru de lapte și 2 linguri de granule de chefir, lăsate la temperatura camerei 24 de ore, apoi strecurate. Lactoza scade mult prin fermentare, de aceea chefirul este tolerat și de multe persoane care nu suportă laptele.

Laptele în cosmetică

În cosmetică, laptele are mai multe întrebuințări:

acidul lactic (care apare mai ales în laptele acru, iaurt și zer) curăță pielea de celulele moarte. Este un alfa-hidroxiacid, același tip de ingredient folosit în peelingurile din cosmetică;
proteinele laptelui și caimacul au acțiune emolientă: înmoaie și hrănesc pielea uscată;
vitaminele A și D ajută pielea să nu se deshidrateze. Celebrele băi cu lapte (ale Cleopatrei) au o bază reală: câteva căni de lapte în apa de baie lasă pielea mai catifelată;
vitaminele din grupul B ajută tenul predispus la acnee și puncte negre, iar vitamina C îi dă fermitate și luminozitate. Cantitățile din lapte sunt însă mici, așa că efectul vine mai ales din acidul lactic și din grăsimi;
pentru cuperoză se folosește și vitamina K, dar laptele conține foarte puțină.

Mască simplă: 2 linguri de iaurt gras, o linguriță de miere și o lingură de fulgi de ovăz măcinați. Se lasă 15 minute pe ten, apoi se clătește cu apă călduță. Compresă rece cu lapte pentru pielea arsă ușor de soare sau pentru ochii obosiți: tifon îmbibat în lapte rece, ținut 10 minute.

De ce laptele nu este potrivit pentru toată lumea

Laptele face bine multor oameni, dar în destule cazuri are un efect negativ. Iată ce știm astăzi:

Cazeina este o proteină mare, pe care unele persoane o digeră greu. Fierberea descompune mai ales proteinele din zer. Cazeina rezistă la căldură, dar se digeră mai ușor în produsele fermentate.
Alergia la proteinele laptelui de vacă apare mai ales la bebeluși (2–3 din 100), iar cei mai mulți scapă de ea până la vârsta școlară. Poate da eczeme, urticarie, vărsături, diaree, sânge în scaun, colici, secreții nazale și respirație șuierătoare. La adult, alergia adevărată la lapte este rară. Vezi alergia: cauze, simptome și tratamente.
Intoleranța la lactoză apare când lipsește enzima lactaza, care descompune lactoza. Dă balonare, gaze, dureri de burtă și diaree, de la 30 de minute până la câteva ore după lapte. Vestea bună: o analiză din Annals of Internal Medicine (2010) a arătat că cei mai mulți oameni cu intoleranță suportă 12–15 g de lactoză, adică aproximativ o cană de lapte, mai ales la masă. Vezi intoleranța la lactoză.
Laptele „A2" — cazeina din laptele obișnuit are două forme, A1 și A2. Un studiu dublu-orb din China, pe 45 de persoane care spuneau că nu suportă laptele, a arătat mai puține simptome digestive cu laptele care conține doar A2. Studiul a fost finanțat de producătorul laptelui A2, așa că rezultatul trebuie confirmat. Dacă laptele obișnuit te balonează, laptele A2 merită totuși încercat.
Grăsimile saturate și diabetul — s-a spus mult timp că grăsimile din lapte duc la rezistență la insulină și diabet. Studiile mari arătate mai sus nu au confirmat acest lucru pentru lapte și lactate consumate în cantități obișnuite. Iaurtul pare chiar protector. Problema apare în dietele bogate în grăsimi saturate din toate sursele (mezeluri, prăjeli, patiserie), nu din cana de lapte.
Acneea — o meta-analiză din 2018, pe peste 78.000 de copii și tineri, a arătat un risc de acnee cu aproximativ 28% mai mare la cei care beau lapte, chiar și degresat. Dacă ai acnee persistentă, poți încerca 4–6 săptămâni fără lapte, ca să vezi dacă se îmbunătățește. Vezi acneea: cauze și tratamente.
Stomacul sensibil — laptele poate fi vinovat dacă te confrunți cu balonare, gaze sau dureri de stomac. Merită să faci o pauză de 2 săptămâni și să urmărești ce se schimbă.
Cantitățile mari — un studiu suedez pe peste 100.000 de oameni (BMJ, 2014) a arătat că femeile care beau 3 pahare sau mai mult de lapte pe zi nu au avut mai puține fracturi și au avut o mortalitate mai mare decât cele care beau sub un pahar. Este un studiu observațional, iar autorii înșiși cer prudență în interpretare. Concluzia practică: 1–2 pahare pe zi sunt suficiente; mai mult nu înseamnă mai bine.

Laptele și mucusul la răceală — ce arată studiile

Se spune că laptele, mai ales cel îndulcit sau băut cu cereale dulci, formează un mucus care se lipește de pereții tubului digestiv și împiedică absorbția. Tot de aici vine sfatul de a nu bea lapte când ești răcit, pentru că ar crește mucusul și febra.

Ideea a fost testată. Într-un studiu australian, 60 de voluntari au fost infectați intenționat cu un virus de răceală. Cercetătorii au cântărit fiecare șervețel folosit, timp de 10 zile. Cei care au băut mai mult lapte nu au avut mai multe secreții nazale și nici mai multă congestie. Cei care credeau că laptele „face mucus" au simțit mai multă tuse și congestie, deși secrețiile lor nu au fost mai multe.

Explicația probabilă: laptele lasă pe moment o senzație de gât „îmbrăcat", mai gros, care seamănă cu flegma, dar nu este mucus în plus. Nici legătura cu febra nu a fost demonstrată. Dacă în timpul răcelii laptele îți creează disconfort, îl poți lăsa câteva zile — dar nu este interzis.

Antibiotice, hormoni și laptele crud

Un alt motiv de îngrijorare este că vacile din fermele industriale primesc tratamente cu antibiotice și alte substanțe care ar putea ajunge în lapte. Ce știm:

în Uniunea Europeană, hormonii pentru creșterea producției de lapte sunt interziși;
laptele de la vacile tratate cu antibiotice nu are voie să fie vândut până nu trece perioada de așteptare, iar laptele colectat este testat pentru reziduuri;
riscul cel mai concret vine din laptele crud, nefiert, cumpărat din piață sau de la țară. Poate transmite bacterii periculoase: Listeria, E. coli, Salmonella, Campylobacter, Brucella. Laptele crud se fierbe întotdeauna, mai ales pentru copii, gravide, vârstnici și persoanele cu imunitate scăzută.

Singurele mamifere care beau lapte toată viața

Suntem singurele mamifere care continuă să consume lapte după perioada de alăptare. La majoritatea mamiferelor, enzima lactaza dispare după înțărcare. La oameni, în populațiile care au crescut vaci, oi și capre (Europa de Nord, unele populații din Africa și Orientul Mijlociu), în ultimii aproximativ 7.500 de ani s-a răspândit o mutație care păstrează lactaza activă și la adult. De aceea un scandinav digeră aproape întotdeauna laptele, pe când mulți oameni din Asia, Africa sau sudul Europei nu.

Laptele nu este, deci, nici otravă, nici aliment obligatoriu. Este un aliment bun pentru cine îl tolerează, iar calciul, proteinele și vitamina B12 se pot lua și din alte surse de către cine nu îl suportă.

Cât lapte și ce alegi

Adulți: 1–2 porții de lactate pe zi (un pahar de lapte, un iaurt, o bucată de brânză) sunt suficiente. Preferă produsele fermentate.
Dacă ai intoleranță: lapte fără lactoză, iaurt, chefir, brânzeturi maturate (cașcavalul și parmezanul au foarte puțină lactoză), cantități mici luate la masă.
Băuturile vegetale (de soia, migdale, ovăz) nu sunt „lapte" din punct de vedere nutritiv. Alege-le îmbogățite cu calciu. Băutura de soia se apropie cel mai mult ca proteine; cea de migdale are foarte puține proteine. Băutura de orez nu se dă copiilor sub 5 ani (poate conține arsenic).
Calciu fără lapte: semințe de susan și tahini, migdale, fasole albă, varză kale, broccoli, sardine cu oase, apă minerală bogată în calciu. Vezi lipsa de calciu.

Când mergi la medic

un bebeluș care, după lapte sau formulă, are eczeme, vărsături repetate, sânge sau mucus în scaun, nu crește bine sau plânge mult de colici;
umflarea buzelor sau a feței, urticarie sau greutate în respirație după lapte (sună la 112);
diaree care durează, scădere în greutate sau sânge în scaun la adult — nu este „doar" intoleranță la lactoză și trebuie investigată;
dacă renunți complet la lactate, discută cu medicul despre calciu și vitamina D, mai ales la copii, adolescenți și femei după menopauză.

De citit în continuare

Citește și intoleranța la lactoză, suplimentele cu calciu, calciul și vitamina K și alimentele de evitat în alăptare.

Surse

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Laptele de vaca - beneficii, contraindicatii si ce spun studiile.

Faceți căutări pe acest blog

Cautati o afectiune anume? Cautati aici