 |
| Diete in functie de afectiunile pe care le avem |
Dietele sunt regimuri care sunt caracterizate prin restrictii. Dar, aceste restrictii trebuie individualizate in functie de afectiunile pe care le avem.
O dieta ne este benefica in momentul in care, dupa cateva zile de la inceperea acesteia, ne simtim mai bine decat inainte de ea.
Diete cu restrictia cantitativa a alimentelor
Diete cu restrictie calitativa
De ce nu monodietele?
De ce dieta trebuie adaptată la afecțiunile pe care le avem
Ceea ce este sănătos pentru o persoană poate să nu fie potrivit, în aceeași cantitate, pentru o alta. De aceea, atunci când avem o afecțiune, alimentația ar trebui privită nu doar ca o listă de alimente „bune” și „rele”, ci ca o parte a stilului de viață care poate fi adaptată nevoilor organismului.
O alimentație echilibrată rămâne baza, însă anumite boli și probleme digestive sau metabolice pot modifica felul în care organismul procesează nutrienții, tolerează anumite alimente sau reacționează la cantități mari dintr-un anumit nutrient.
Nu există o singură dietă sănătoasă pentru toată lumea
Pe internet găsim numeroase diete prezentate drept ideale: dieta fără gluten, fără lactate, low-carb, keto, antiinflamatoare, vegetariană, vegană, dieta cu puțini carbohidrați sau diverse cure de eliminare.
Unele pot fi utile în anumite situații, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie urmate de toată lumea.
De exemplu, eliminarea glutenului este esențială în boala celiacă, dar nu există un motiv medical pentru ca toate persoanele să elimine glutenul. În cazul intoleranței la lactoză, toleranța este individuală, iar unele persoane pot consuma cantități mici de lactoză fără simptome.
Prin urmare, diagnosticul contează atunci când stabilim ce modificări alimentare sunt necesare.
Diabetul și alimentația
În diabet, alimentația are un rol important în controlul glicemiei.
Nu este vorba doar despre eliminarea zahărului. Contează cantitatea totală de carbohidrați, tipul acestora, dimensiunea porțiilor și asocierea carbohidraților cu proteine, fibre și grăsimi.
Alimentele bogate în fibre, precum legumele, leguminoasele și cerealele integrale, pot avea un impact diferit asupra glicemiei față de alimentele foarte rafinate.
Totuși, dieta trebuie adaptată tratamentului și tipului de diabet. O persoană care utilizează insulină, de exemplu, nu ar trebui să facă schimbări majore ale cantității de carbohidrați fără să țină cont de tratament.
Anemia și necesarul de fier
În cazul anemiei prin deficit de fier, dieta poate contribui la creșterea aportului de fier.
Surse alimentare sunt carnea, peștele, ouăle, leguminoasele, tofu, nucile și semințele, precum și anumite legume.
Există însă o diferență între cantitatea de fier dintr-un aliment și cantitatea efectiv absorbită.
Fierul din alimentele de origine animală, numit fier hem, este în general absorbit mai eficient decât fierul non-hem din plante. Vitamina C poate îmbunătăți absorbția fierului non-hem.
În schimb, anumite substanțe din ceai, cafea și unele alimente pot reduce absorbția fierului atunci când sunt consumate împreună cu masa.
Dacă anemia este importantă, alimentația nu trebuie să înlocuiască investigarea cauzei deficitului.
Intoleranța la lactoză
Persoanele cu intoleranță la lactoză nu reacționează toate la aceeași cantitate de lactoză.
Unele pot tolera laptele în cantități mici, în timp ce altele au simptome după cantități mai mari.
Simptomele pot include balonare, gaze, crampe abdominale și diaree.
În locul eliminării automate a tuturor produselor lactate, alimentația poate fi individualizată în funcție de toleranță. Unele persoane tolerează mai bine iaurtul și brânzeturile maturate decât laptele.
Este important și aportul de calciu și vitamina D, mai ales dacă produsele lactate sunt reduse semnificativ.
Refluxul gastroesofagian
În refluxul gastroesofagian, anumite alimente pot accentua simptomele, dar nu există o listă universală de alimente interzise.
La unele persoane pot fi problematice mesele foarte mari, alimentele foarte grase, alcoolul, ciocolata, cafeaua, menta sau alimentele picante.
Un principiu util poate fi observarea propriilor simptome și evitarea alimentelor care le declanșează în mod repetat, fără eliminarea inutilă a unor categorii întregi de alimente.
Și momentul mesei contează: mesele abundente foarte aproape de culcare pot favoriza simptomele de reflux.
Afecțiunile renale necesită o abordare diferită
În boala renală cronică, dieta poate necesita modificări importante, însă acestea depind de stadiul bolii și de analize.
Uneori trebuie controlat aportul de sare, proteine, potasiu sau fosfor. Dar nu orice persoană cu o problemă renală trebuie să urmeze automat o dietă sever restrictivă.
De exemplu, restricționarea potasiului fără ca aceasta să fie necesară poate reduce inutil consumul unor alimente nutritive.
În aceste situații, dieta trebuie stabilită împreună cu medicul sau dieteticianul.
Hipertensiunea și cantitatea de sare
Pentru persoanele cu hipertensiune, reducerea excesului de sodiu poate contribui la controlul tensiunii arteriale.
Problema nu este doar sarea adăugată în farfurie. O parte importantă a aportului de sodiu poate proveni din alimente procesate: mezeluri, produse de panificație, conserve, snacksuri, sosuri și alte produse ambalate.
În schimb, o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și alimente cât mai puțin procesate poate contribui la un model alimentar favorabil sănătății cardiovasculare.
Problemele digestive schimbă uneori toleranța alimentară
Două persoane sănătoase pot reacționa diferit la aceeași masă.
Balonarea, diareea, constipația sau durerile abdominale pot fi influențate de cantitatea de fibre, anumite tipuri de carbohidrați fermentabili, grăsimi, lactoză sau alte componente ale alimentației.
În unele afecțiuni digestive, medicul poate recomanda temporar anumite modificări alimentare. Important este ca o dietă de eliminare să nu devină restrictivă pe termen lung fără o justificare.
„Natural” nu înseamnă automat potrivit
Un alt aspect important este tendința de a considera toate alimentele naturale benefice indiferent de situație.
De exemplu, sucul de grapefruit poate interacționa cu anumite medicamente, iar unele suplimente sau plante medicinale pot modifica efectul tratamentelor.
De aceea, atunci când există o boală și se urmează tratament medicamentos, trebuie luate în calcul și interacțiunile dintre alimente, plante, suplimente și medicamente.
Dieta trebuie adaptată și persoanei, nu doar bolii
Chiar două persoane cu același diagnostic pot avea nevoie de alimentații diferite.
Contează vârsta, greutatea, nivelul de activitate fizică, apetitul, analizele, tratamentul, alte afecțiuni și toleranța individuală.
O persoană subponderală, de exemplu, nu ar trebui să urmeze automat o dietă restrictivă doar pentru că are o problemă digestivă. În cazul ei, poate fi mai importantă găsirea unor alimente bine tolerate care să asigure suficiente calorii, proteine, vitamine și minerale.
La fel, o persoană cu diabet și exces ponderal poate avea obiective alimentare diferite față de o persoană cu diabet care are greutate normală sau este subponderală.
Cum putem afla ce dietă ni se potrivește?
În loc să alegem o dietă populară de pe internet, putem începe cu câteva întrebări:
Ce afecțiune am?
Ce medicamente iau?
Există alimente care îmi provoacă în mod repetat simptome?
Ce arată analizele?
Am nevoie să slăbesc, să mă mențin sau să cresc în greutate?
Există nutrienți pe care trebuie să îi cresc sau să îi limitez?
Răspunsurile la aceste întrebări pot schimba semnificativ recomandările alimentare.
Concluzie
O alimentație sănătoasă nu trebuie să însemne aceeași dietă pentru toată lumea.
Baza rămâne o alimentație variată, cu alimente cât mai puțin procesate, suficiente proteine, legume, fructe, surse de grăsimi sănătoase și fibre, adaptată necesarului individual.
Atunci când există o afecțiune, însă, dieta poate necesita modificări specifice. În unele cazuri trebuie reduse anumite componente, în altele trebuie crescut aportul unor nutrienți, iar uneori nu este nevoie de nicio restricție importantă.
Cea mai bună dietă este, în multe situații, cea care ține cont atât de boală, cât și de persoana care o are.