Cauzele si simptomele bolilor de ficat:analize si alimentatie

Cauzele si simptomele imbolnavirii ficatului

Greață, dureri în partea dreaptă sau oboseală care nu trece... vă sunt cunoscute? Dacă aveți aceste simptome, este posibil ca ficatul să vă avertizeze că are nevoie de ajutor. Problema e că ficatul „suferă în tăcere": cele mai multe boli ale lui se descoperă întâmplător, la analize sau la o ecografie.

Îți spun ce îl îmbolnăvește, ce semne merită urmărite, ce analize se fac și cum îl ajuți prin alimentație.

Ce este ficatul și ce face

Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv, cel mai mare organ intern, care se găsește în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste. Îndeplinește sute de funcții complexe și importante în organism, iar îmbolnăvirea lui atrage tulburări în tot corpul.

Funcțiile ficatului

Produce bila, care se depozitează în vezica biliară (colecist). La masă, colecistul se contractă și varsă bila în duoden, prima parte a intestinului subțire, unde ajută la digestia grăsimilor.
Participă la metabolismul proteinelor, glucidelor, grăsimilor, vitaminelor și hormonilor.
Sintetizează glicogenul printr-un proces numit glicogeneză și îl depozitează. Când e nevoie, îl transformă înapoi în glucoză. Într-un ficat bolnav, rezerva scade.
Neutralizează toxinele: transformă amoniacul în uree, pe care o elimină rinichii, și descompune alcoolul și majoritatea medicamentelor, „curățând" astfel sângele.
Depozitează vitamine și minerale: vitaminele A, D, E, K, B12, acidul folic, fierul și cuprul.
Acționează ca un filtru, neutralizând bacteriile și toxinele bacteriene venite din intestin.

Cauzele îmbolnăvirii ficatului

1. Alimentația prea grasă și prea dulce — ficatul gras

Excesul de alimente grase și de zahăr — dulciuri, produse de patiserie, creme, frișcă, băuturi îndulcite, ciocolată în cantități mari, lactate grase — duce la acumularea de grăsime în ficat. Boala se numește astăzi MASLD (boala ficatului gras asociată disfuncției metabolice; vechiul nume era steatoză hepatică nealcoolică).

Este cea mai frecventă boală de ficat din lume. O analiză a 92 de studii, publicată în 2023 în revista Hepatology, arată că aproximativ 30% dintre adulți au ficat gras, iar proporția a crescut de la 25% (1990–2006) la 38% (2016–2019).

Vestea bună: ficatul gras e reversibil. Într-un studiu din 2015, pe 293 de pacienți cu inflamație a ficatului gras, toți cei care au slăbit cel puțin 10% din greutate prin alimentație și mișcare s-au ameliorat: la 90% inflamația a dispărut, iar la 45% s-a redus chiar și cicatrizarea (fibroza).

2. Alcoolul

Excesul de alcool este una dintre principalele cauze ale cirozei. Ficatul transformă alcoolul în acetaldehidă, un compus toxic din aceeași familie chimică (aldehidele) cu formolul folosit la îmbălsămat, care lezează celulele ficatului și favorizează cancerul. NHS recomandă cel mult 14 unități de alcool pe săptămână (o unitate înseamnă cam 75 ml de vin), împărțite în mai multe zile. Cine are deja o boală de ficat renunță complet.

3. Hepatitele virale B și C

Se transmit prin sânge (seringi, tatuaje, instrumente nesterilizate), pe cale sexuală sau de la mamă la copil și pot evolua ani la rând fără simptome, până la ciroză sau cancer. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2024 trăiau cu hepatită B cronică 240 de milioane de oameni, iar cu hepatită C cronică 47 de milioane.

Împotriva hepatitei B există un vaccin care oferă o protecție de aproape 100%.
Pentru hepatita C nu există vaccin, dar medicamentele moderne, luate 12–24 de săptămâni, o vindecă la peste 95% dintre pacienți.

4. Paraziții

Anumiți paraziți se opresc în ficat și în căile biliare. La noi, cel mai cunoscut este chistul hidatic (de la tenia câinelui); fasciola, luată din plante de baltă nespălate, trăiește în căile biliare, poate bloca scurgerea bilei și poate favoriza formarea de pietre.

5. Predispoziția genetică

Unele boli de ficat se moștenesc: hemocromatoza (acumularea de fier), boala Wilson (acumularea de cupru) sau lipsa unei proteine numite alfa-1 antitripsină. Și ficatul gras are o componentă genetică.

6. Problemele colecistului și ale căilor biliare

Malformațiile de colecist sau îngustarea canalului care transportă bila pot împiedica evacuarea acesteia. Bila care stagnează favorizează formarea de pietre și inflamarea colecistului (colecistita), iar o piatră blocată în canal poate afecta și ficatul.

7. Anticoncepționalele și alți hormoni

Estrogenii din anticoncepționale cresc cantitatea de colesterol din bilă și încetinesc golirea colecistului, așa că favorizează formarea pietrelor la fiere, mai ales la femeile cu alți factori de risc. Rar, pot da o încetinire a scurgerii bilei (colestază) sau tumori benigne ale ficatului. Spune-i medicului dacă ai avut probleme cu ficatul sau cu fierea.

8. Medicamentele și suplimentele

Ficatul procesează aproape tot ce înghițim, inclusiv medicamentele și suplimentele:

Paracetamolul e sigur în doza corectă, dar supradoza este o cauză frecventă de insuficiență hepatică acută. La adulți, maximum 4 g pe zi (8 comprimate de 500 mg), la cel puțin 4 ore între doze. Cei sub 50 kg, cei cu boli de ficat și cei care beau alcool regulat au nevoie de doze mai mici, stabilite cu medicul. Multe pulberi de răceală conțin tot paracetamol.
Extractul de ceai verde din suplimentele de slăbit: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a arătat în 2018 că dozele de 800 mg de EGCG pe zi sau mai mult cresc enzimele ficatului. Ceaiul verde băut ca ceai e, în general, sigur.
Turmericul (curcuma) în capsule, în doze mari: o rețea americană de studiu a leziunilor hepatice a descris în 2023 zece cazuri de hepatită toxică, dintre care un deces; unele produse conțineau și piper negru (piperină), care crește absorbția. Ca un condiment în mâncare, turmericul nu pune probleme.
Vitamina A în doze mari din suplimente se acumulează în ficat și îl poate afecta. Vitaminele din alimente nu au acest risc; suplimentele se iau doar la nevoie, în dozele recomandate.

Simptomele ficatului bolnav

La început, multe boli de ficat nu dau niciun simptom. Când apar, semnele pot fi:

greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, slăbire fără motiv;
dureri sau senzația de ficat mărit sub coastele din dreapta, care pot radia în spate, spre umărul drept (tipic mai ales pentru colecist);
balonare și constipație — semne nespecifice, comune și altor boli digestive;
ten și albul ochilor cu nuanțe gălbui (icter), urina închisă la culoare ca berea neagră;
mâncărimi ale pielii, fără erupție;
oboseală, somnolență, dureri de cap; în bolile avansate, confuzie;
unghii modificate: fragile sau aproape albe, cu o bandă roz doar la vârf (unghiile Terry, întâlnite în ciroză);
materii fecale care plutesc (grăsimile nu se digeră bine din lipsă de bilă), gălbui sau albe ca argila (bila nu ajunge în intestin);
varicele și hemoroizii: în ciroză apar varice ale esofagului și ale rectului, care pot sângera; varicele de la picioare și hemoroizii obișnuiți nu țin însă de ficat;
picioare umflate, burtă mărită de lichid (ascită), vânătăi ușoare.

Ce analize arată sănătatea ficatului

ALT (TGP) și AST (TGO) — enzime care ies din celulele ficatului lezate; cresc în hepatite, ficat gras, la alcool sau medicamente toxice.
GGT și fosfataza alcalină — cresc în bolile căilor biliare; GGT crește mult și la consumul de alcool.
Bilirubina — pigmentul galben din bilă; când e mare, apare icterul.
Albumina și INR (timpul de protrombină) — se modifică în bolile avansate.
Antigenul HBs și anticorpii anti-HCV — depistează hepatitele B și C.
Ecografia abdominală — arată ficatul gras, pietrele la fiere, chisturile și mărimea ficatului.
FibroScan (elastografia) — un examen nedureros, ca o ecografie, care măsoară cât de „tare" e ficatul, adică gradul de fibroză, fără biopsie.

Regim alimentar în caz de ficat bolnav

De evitat sau de limitat

carnea grasă de porc, carnea tocată amestec și mezelurile;
maioneza, prăjiturile cu creme, smântâna, untul și frișca în cantități mari;
prăjelile;
carnea roșie în exces, care e mai greu de digerat;
zahărul, băuturile îndulcite și chiar sucurile de fructe în cantități mari: fructoza în exces se transformă în grăsime în ficat;
alcoolul;
icrele și alimentele foarte sărate; sarea trebuie redusă mai ales în ciroză;
floricelele cu unt și sare și alte gustări procesate;
mesele foarte grase și foarte mari, care pot declanșa colica biliară la cei cu pietre la fiere.

Câteva nuanțe: ouăle nu trebuie scoase din alimentație — sunt cea mai bună sursă de colină, de care ficatul are nevoie ca să nu acumuleze grăsime; la colici biliare se mănâncă fierte și puține. Nucile și alunele, câte o mână pe zi, sunt benefice în ficatul gras. Proteinele în exces încarcă ficatul, dar în ciroză lipsa lor e mai periculoasă, pentru că duce la pierderea mușchilor, așa că cantitatea se stabilește cu medicul. Peștele gras, cum sunt sardelele, aduce omega-3, bune pentru ficat. Iar cafeaua în cantități mari nu e recomandată, dar 2–3 căni pe zi par să protejeze ficatul: o analiză din 2016, pe peste 430.000 de oameni, a arătat că fiecare 2 căni de cafea în plus pe zi s-au asociat cu un risc de ciroză cu 44% mai mic.

Se recomandă

alimente puțin procesate, fierte, înăbușite, la cuptor sau la grătar, nu prăjite;
supa de zarzavat, de pui sau de curcan; carne slabă și pește, mai puțină vită și porc gras;
apa, inclusiv cea minerală (în ciroză cu umflături, apa minerală bogată în sodiu doar cu acordul medicului); fructele întregi în locul sucurilor;
legume crucifere: broccoli, varză de Bruxelles, conopidă;
legume bogate în sulf: varza albă, gulia, ceapa, usturoiul, precum și nucile și semințele de in, de floarea-soarelui și de dovleac;
fibre: cereale și pâine integrală, ovăz;
alimente cu vitamina C: măceșe, afine, lămâie;
alimente antioxidante: cătină, afine, mure, ardei roșii, roșii, drojdie de bere;
alte alimente pentru refacerea ficatului: fasole albă, mazăre, soia, sparanghel, busuioc, foi de dafin, piper, țelină, ghimbir, sfeclă roșie, ridiche neagră, salată, alge, miere (cu măsură), polen, lecitină;
ceaiuri pentru ficat și bilă (păpădie, anghinare, mentă, armurariu).

Precauții la remediile naturiste

Tincturile conțin alcool; pentru un ficat bolnav, ceaiurile sunt o alegere mai bună.
Aloe vera luată pe gură, mai ales extractele din frunză întreagă, a fost asociată cu cazuri rare de hepatită toxică; nu se ia în cure lungi.
Ceaiurile care stimulează eliminarea bilei (păpădie, anghinare, ridiche neagră) pot declanșa colici la cei cu pietre la fiere; se iau cu acordul medicului.

Cine trebuie să fie atent

cei supraponderali, cu diabet, tensiune sau trigliceride mari și cei care beau zilnic alcool;
cei cu transfuzii, tatuaje sau intervenții în condiții nesigure;
cei care iau multe medicamente sau suplimente;
cei cu rude care au avut ciroză sau cancer de ficat.

Când mergi la medic

pielea sau albul ochilor se îngălbenesc, urina e închisă la culoare, iar scaunul deschis la culoare — mergi în aceeași zi;
ai vărsături cu sânge sau ca zațul de cafea ori scaun negru ca păcura — sună la 112;
apare confuzia, somnolența exagerată sau burta se mărește brusc la cineva cu boală de ficat — e o urgență;
ai durere puternică sub coastele din dreapta, cu febră și frisoane;
ai depășit doza maximă de paracetamol, chiar dacă te simți bine — mergi imediat la urgențe, simptomele apar abia după 1–2 zile;
ALT, AST sau GGT ies crescute la analize;
ai factori de risc și nu ai făcut niciodată testele pentru hepatitele B și C.

De citit în continuare

Pentru remediile naturiste, citește despre remediile homeopate pentru ficat și dezintoxicarea sau curățarea ficatului. Pentru fiere, vezi colecistita: tratament naturist și homeopat și pietrele la bilă și o digestie mai bună. Pentru alimentație, citește cele mai bune alimente bogate în colină pentru un ficat sănătos, iar pentru hepatita B, importanța analizei antigenului Australia.

Surse

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Cauzele si simptomele imbolnavirii ficatului: analize, alimentatie si semne de alarma.

Faceți căutări pe acest blog

Cautati o afectiune anume? Cautati aici