Toxoplasmoza-pericol in sarcina
Toxoplasmoza este rezultatul infestarii cu protozoarul Toxoplasma gondii, cu efecte devastatoare la gravide si bebelusi.
Infestarea in perioada adulta se poate produce fara o simptomatologie acuta. Rar se poate observa febra, umflarea ganglionilor, meningoencefalita sau miocardita.
Pericolul urias al infestarii cu ptotozoarul Toxoplasma gondii apare la femeile insarcinate deoarece are loc o infestare a placentei si a fatului.
Este foarte importanta perioada in care are loc infestarea deoarece, in functie de acest criteriu, fatul va fi mai mult sau mai putin afectat.
-daca infestarea s-a produs in primele 2-3 luni de sarcina exista pericolul avortului spontan si, mai rar, a aparitiei malformatiilor;
-cand infestarea are loc in ultimele 2 trimestre ale sarcinii apare fetopatia toxoplasmica. In aceste 2 trimestre, daca infestarea a avut loc cu cateva zile inainte de nastere se observa fetopatie acuta. Daca infestarea a avut loc cu cateva saptamani inainte se observa o encefalita acuta toxoplasmica, iar, daca infestarea a avut loc intre ultimele trimestre se observa sechele postencefalitice.
In momentul nasterii, nou-nascutul afectat poate prezenta tabloul clinic de : hidrocefalie, corioretinita, calcificari intracerebrale si tulburari neurologice. Aceste situatii sunt, totusi mai rare, afectarea fiind una oligosimptomatica (cu putine simptome)
Simptome toxoplasmoza acuta
-semne de meningoencefalita acuta cu hidrocefalie progresiva,
-hipertonie musculara,
-reflexe pupilare intarziate,
-calcificari intracerebrale,
-afectiuni oculare,
-febra,
-edeme generalizate,
-insuficienta hepatica,
-miocardite.
Simptome toxoplasmoza cronica
-se observa la bebelusul mai mare, de peste o luna,
-somnolenta,
-tulburari de temoreglare,
-hidrocefalie cronica sau microcefalie,
-dezvoltare motorie intarziata,
-calcificari intracerebrale.
Pentru depistarea acestei afectiuni se examineaza lichidul amiotic al gravidei.
Prevenirea infestarii cu toxoplasma gondii
Pentru a preveni infestarea cu acest protozoar, femeile gravide vor trebuie sa evite contactul cu animale deoarece nu se poate diferentia animalul infestat de cel sanatos.
In caz de infestare, tratamentul precoce se face pe parcursul lunilor 1-4 iar, la bebelusul infestat se administreaza o combinatie de pirimetamina si sulfamida pe o perioada de 6 luni cu pauze.
Aceasta postare nu este menita sa sperie mamicile, ci sa le determine sa mearga la control regulat si sa isi faca analizele prescrise de medicul ginecolog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu