Stresul-efecte asupra organismului si simptome

Stresul la locul de muncă - efectele stresului asupra organismului

Stresul duce la creșterea cantității de hormoni produși de glandele suprarenale. Acești hormoni, cunoscuți și sub denumirea de hormonii stresului — adrenalina și cortizolul —, sunt cei care determină reacțiile organismului.

Stresul are efecte negative asupra sănătății organismului nostru, asupra performanțelor și productivității noastre. Pe termen scurt, un stres moderat ne mobilizează — ne ajută să terminăm un proiect sau să reacționăm rapid la un pericol. Problema apare când stresul devine cronic, zi de zi, lună de lună, fără pauze de refacere. Natura aduce în lupta noastră cu stresul o mulțime de plante care ne pot ajuta să reducem stresul zilnic, care, în timp, ne poate îmbolnăvi grav. În acest articol îți spun cum ne afectează stresul, după ce semne îl recunoști și ce au descoperit cercetătorii în ultimii ani.

Mecanismul de apărare a organismului în condiții de stres

Într-o situație tensionată, creierul este cel care transmite o reacție de alarmă. Totul pornește dintr-o zonă mică din creier, amigdala, „detectorul de pericol", care anunță hipotalamusul. De aici pornesc două căi:

calea rapidă — prin nervi, în câteva secunde, glandele suprarenale eliberează adrenalină: inima bate mai repede, tensiunea crește, respirația se accelerează, pupilele se dilată;
calea lentă — hipotalamusul anunță glanda hipofiză, cea care controlează întreg sistemul hormonal al organismului. Aceasta transmite mai departe glandelor suprarenale semnale chimice ca să secrete cortizol, „hormonul stresului de durată".

Astfel, inima, plămânii, mușchii și creierul sunt alimentați prioritar cu mai mult sânge; ritmul cardiac crește, mușchii primesc mai mult oxigen și glucoză, iar ficatul descarcă glucoză în sânge pentru a mări capacitatea de reacție a organismului la factorul stresant. Între timp, digestia, refacerea țesuturilor, imunitatea și funcțiile sexuale sunt puse „pe pauză" — corpul nu are timp de ele când trebuie să lupte sau să fugă.

În momentul în care situația care a tensionat organismul dispare, reacțiile chimice se normalizează. Dar dacă starea de stres se cronicizează, cantitățile tot mai mari de hormoni eliberate nu se mai echilibrează și apare o dereglare hormonală profundă, cu efecte puternic negative asupra întregului organism. Cortizolul crescut timp îndelungat favorizează grăsimea de pe burtă, glicemia mare, tensiunea mare, scade imunitatea și strică somnul.

Efectele stresului asupra organismului nostru

Creierul — atunci când este relaxat, primește o cantitate optimă de sânge, iar funcțiile sale cognitive funcționează normal. Într-o situație de tensiune maximă, de scurtă durată, creierul este mai alert și funcțiile sale sunt optimizate. Altfel stau lucrurile dacă starea de tensiune se prelungește: creierul este forțat și apar dureri de cap, migrene, ticuri nervoase, probleme de memorie. Studiile arată că stresul cronic micșorează în timp hipocampul, zona memoriei, și face amigdala tot mai „sensibilă".
Mușchii — în stare de relaxare primesc cantitatea optimă de sânge, iar la folosire moderată primesc mai mult, ceea ce îmbunătățește performanța. În condiții de stres prelungit apar tensiunea și durerea musculară — mai ales la ceafă, umeri și spate — și scrâșnitul dinților noaptea.
Salivația se modifică și ea în funcție de starea generală a persoanei: în situații de presiune, cantitatea de salivă scade, iar în condiții de stres maxim apare senzația de gură uscată și de nod în gât.
Inima are foarte mult de suferit din cauza stresului. Dacă într-o situație tensionată apare doar o tensiune arterială mărită, trecătoare, în caz de stres cronic poate apărea hipertensiunea arterială, iar mai târziu angina sau durerile în piept și chiar infarctul. Un stres emoțional foarte puternic (o veste tragică, o pierdere) poate da chiar „sindromul inimii frânte" — o slăbire bruscă a inimii, cu durere în piept, asemănătoare unui infarct, care de obicei se vindecă în câteva săptămâni.
Plămânii — folosiți în condiții de efort fizic normal, aduc o performanță crescută printr-o respirație accentuată, dar în condiții de stres prelungit respirația devine rapidă și superficială, iar afecțiunile ca tusea sau astmul se pot agrava.
Stomacul — stresul modifică secreția gastrică și mișcările stomacului, ducând la digestie dificilă, arsuri, greață. Un stres prelungit poate agrava ulcerul gastric; astăzi știm că principalele cauze ale ulcerului sunt bacteria Helicobacter pylori și antiinflamatoarele, dar stresul îl favorizează și îi întârzie vindecarea.
Intestinele sunt și ele afectate de stres, care accelerează sau încetinește activitatea intestinală și, în timp, duce la dureri abdominale, balonare, diaree sau constipație (sindromul de colon iritabil). Legătura dintre creier și intestin merge în ambele sensuri, iar stresul schimbă și flora intestinală.
Rinichii și vezica — stresul se manifestă prin urinări frecvente, datorate stimulării nervoase crescute; prin scăderea imunității pot apărea infecții urinare repetate, iar la bărbați, dureri pelviene și probleme ale prostatei.
Viața sexuală și ciclul — la bărbați, stresul se manifestă prin scăderea dorinței și probleme de erecție, iar la femei prin menstruații neregulate, dureroase, cu sângerări prea abundente sau prea slabe, și chiar prin dificultăți de a rămâne însărcinată.
Pielea și părul — stresul agravează acneea, eczema, psoriazisul, urticaria și poate declanșa căderea părului la 2–3 luni după o perioadă grea.
Imunitatea — stresul cronic scade apărarea organismului (vezi studiile de mai jos).
Greutatea și glicemia — cortizolul crește pofta de dulce și de mâncare grasă și favorizează grăsimea de pe abdomen și diabetul.

Deși pe termen scurt o situație tensionată poate duce la performanțe mai mari, dacă ea continuă mult timp apare o stare de oboseală profundă și epuizare chiar și la un efort fizic sau intelectual minim — ceea ce astăzi se numește burnout. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut oficial burnoutul ca fenomen legat de stresul cronic de la locul de muncă. Despre el am scris în articolul burnout la femei după 40 de ani.

Ce au descoperit studiile despre stres

Stresul și infarctul — marele studiu INTERHEART, pe peste 24.000 de oameni din 52 de țări, a arătat că persoanele cu stres permanent la serviciu sau acasă au avut un risc de infarct de aproximativ 2 ori mai mare. Stresul s-a dovedit un factor de risc comparabil cu tensiunea mare sau obezitatea.
„Creierul stresat" și inima — un studiu din 2017, publicat în The Lancet, a arătat prin imagistică că persoanele cu o amigdală mai activă (zona fricii și a stresului din creier) au avut mai multă inflamație în artere și mai multe infarcte și accidente vasculare în anii următori. A fost prima dovadă directă a drumului de la stres la boala de inimă.
Stresul și răceala — într-un studiu celebru, voluntarii au fost expuși intenționat la virusuri de răceală: cu cât aveau un nivel de stres mai mare, cu atât s-au îmbolnăvit mai des.
Stresul și vindecarea — femeile care îngrijeau un părinte sau un soț cu boala Alzheimer au avut nevoie de aproximativ 9 zile în plus (cu 24% mai mult) pentru vindecarea unei mici răni, față de femeile fără acest stres.
Stresul și îmbătrânirea — mamele care îngrijeau ani la rând un copil bolnav cronic, cu cel mai mare stres, aveau telomerii (capetele cromozomilor, un fel de „ceas biologic" al celulelor) atât de scurtați încât celulele lor păreau cu aproximativ 10 ani mai bătrâne.
Vestea bună: natura — un studiu din 2019 a arătat că doar 20–30 de minute petrecute într-un loc cu verdeață (un parc, o grădină), fără telefon, de câteva ori pe săptămână, au scăzut nivelul cortizolului din salivă.

Simptome care vă anunță că sunteți stresați

Simptome fizice

dureri de cap frecvente, migrene;
stare de oboseală accentuată;
dereglări intestinale, indigestii, dureri de stomac, arsuri;
transpirație excesivă, mâini reci și umede;
palpitații, tensiune crescută, senzație de apăsare în piept;
dureri de ceafă, de umeri și de spate, scrâșnitul dinților;
dismenoree (menstruații dureroase) și cicluri neregulate;
iritații ale pielii, urticarie, alergii, agravarea unor pete pe piele;
afecțiuni respiratorii frecvente, răceli dese;
căderea părului;
lipsa poftei de mâncare sau, din contră, apetit crescut, mai ales pentru dulce.

Simptome psihice și de comportament

tulburări de memorie, capacitate de concentrare scăzută;
tulburări ale somnului — nu poți adormi, te trezești noaptea cu gândurile „pe repede înainte", te trezești mai obosit decât te-ai culcat;
proastă dispoziție, lipsa ordinii în gândire, senzația de minte încețoșată;
senzație de încordare nervoasă, iritabilitate crescută, schimbări bruște de dispoziție;
neliniște, anxietate, stări depresive;
lipsa de chef, retragerea de lângă prieteni și familie;
mai multă cafea, țigări, alcool sau dulciuri „ca să te liniștești".

Testul stresului — verifică-te singur

Psihologii folosesc un chestionar simplu despre ultima lună. Răspunde cinstit la aceste 4 întrebări cu: niciodată (0), aproape niciodată (1), uneori (2), destul de des (3), foarte des (4):

Cât de des ai simțit că nu ai control asupra lucrurilor importante din viața ta?
Cât de des te-ai simțit încrezător că poți rezolva problemele tale personale? (aici punctajul se inversează: foarte des = 0, niciodată = 4)
Cât de des ai simțit că lucrurile merg așa cum vrei? (punctaj inversat)
Cât de des ai simțit că greutățile se adună atât de mult încât nu le mai poți face față?

Adună punctele. Sub 6 — stres scăzut. Între 6 și 10 — stres moderat, e momentul să ai mai multă grijă de tine. Peste 10 — stres ridicat; caută sprijin și vorbește cu medicul, mai ales dacă ai și simptome fizice. Testul nu pune un diagnostic, dar te ajută să vezi unde te afli.

Ce ajută — pe scurt

Despre plantele și remediile împotriva stresului am scris pe larg în articolele tratamente naturiste împotriva stresului și tratamente homeopate împotriva stresului. Pe lângă ele, câteva obiceiuri au cel mai bine dovedit efect:

mișcarea — 30 de minute de mers alert pe zi „ard" hormonii stresului;
respirația lentă — 5–6 respirații pe minut, câteva minute, liniștesc inima; vezi respirația corectă împotriva stresului;
somnul de 7–8 ore, la ore regulate;
timpul în natură și timpul petrecut cu oameni dragi;
magneziul din alimente (nuci, semințe, verdețuri, cereale integrale) — vezi și combateți stresul cu banane;
presopunctura — vezi cum să te destresezi în 3 pași prin presopunctură;
mai puțină cafea, alcool și ecrane seara.

Când mergi la medic

simptomele durează de câteva săptămâni și te împiedică să funcționezi la serviciu sau acasă;
ai palpitații, dureri în piept, tensiune mare sau slăbești fără motiv — se verifică inima și tiroida, care pot da simptome asemănătoare stresului;
nu mai dormi, ai atacuri de panică sau ești trist și fără chef de cele mai multe zile;
folosești alcool sau calmante ca să faci față;
ai gânduri că nu mai are rost să trăiești — cere ajutor imediat: sună la 112 sau la linia de sprijin emoțional Telefonul Speranței: 0800 801 200 (gratuit).

Psihoterapia, mai ales cea cognitiv-comportamentală, are rezultate foarte bune în stresul cronic și anxietate.

Surse

Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical. Stresul - efecte si simptome.

Faceți căutări pe acest blog

Cautati o afectiune anume? Cautati aici