Indigestia este o afecțiune a sistemului digestiv care poate avea repercusiuni destul de serioase asupra sănătății, mai ales la copii. Gravitatea simptomelor este direct proporțională cu gravitatea cauzelor care au provocat-o.
Principalele cauze ale indigestiei
- Cauze infecțioase — afectarea sistemului digestiv de către un virus;
- Cauze toxice — contactul organismului cu substanțe toxice;
- Cauze genetice — predispoziția de a face indigestie mai des decât alte persoane;
- Vârsta înaintată — odată cu vârsta, organismul nu mai produce o cantitate optimă de sucuri gastrice care să descompună alimentele;
- Mesele copioase — o cantitate de mâncare prea mare într-un timp prea scurt (celebrele indigestii de sărbători);
- Alimentele stricate;
- Mâncărurile grele — grase, sosuri, ouă, prăjeli;
- Afecțiuni ale ficatului — precum dischinezia biliară;
- Afecțiuni ale pancreasului — precum pancreatita acută, care apare în special la persoanele care consumă cantități mari de alcool și dulciuri concentrate;
- Mestecarea incompletă a alimentelor și mâncatul pe fugă, care duc la o digestie incompletă;
- Stresul;
- Alimentele iritante, precum condimentele.
Simptomele indigestiei
- Balonări;
- Dureri abdominale — în zona ficatului, dacă indigestia pornește de la o afectare a ficatului; în zona pancreasului, dacă acesta este afectat; în zona buricului, dacă este de ordin infecțios;
- Dureri de cap;
- Greață și vărsături;
- Diaree (în principal în cazurile infecțioase) sau, dimpotrivă, constipație — în caz de ocluzie intestinală;
- Lipsa poftei de mâncare, senzația de stomac plin;
- Limbă încărcată și gust amar;
- Față palidă, oboseală, stare generală proastă.
Persoanele predispuse la indigestii sunt cele cu afecțiuni ale ficatului, pancreasului sau stomacului, dar și copiii.
Atenție specială la copii
La copii, vărsăturile pot duce foarte repede la o deshidratare accentuată, cu efecte grave în special la cei foarte mici. Se administrează soluții de rehidratare și preparate care refac flora microbiană. La copiii mici, dacă vărsăturile persistă și apar semne de deshidratare (buze uscate, urinare rară, moleșeală), mergeți de urgență la medic — nu așteptați ca situația să treacă de la sine.
Primele măsuri și dieta din primele 1–2 zile
- Repaus la pat;
- Dacă constipația și durerile sugerează o ocluzie intestinală, aceasta este o urgență medicală — mergeți imediat la medic, nu încercați remedii acasă;
- În caz de diaree — se lasă organismul să elimine toată mâncarea, după care se încearcă oprirea ei cu orez semifiert și ceai concentrat de mentă și/sau sunătoare;
- Se scot complet din alimentație alimentele tari, consumându-se o zi sau două doar: supe strecurate, ceaiuri calde de mentă, sunătoare, mușețel, salvie sau anason (2–3 căni pe zi, după mese, câte o înghițitură la câteva minute, pentru a nu le vomita), compoturi fără fructe și limonadă din zeamă de lămâie cu apă călduță.
Remedii naturiste pentru indigestie
- Suc dintr-o pară și o piersică pasate la blender — se bea cu înghițituri mici;
- Praf de ghimbir amestecat în limonadă;
- Suc de banană cu mango sau de pere cu puțină apă — calmează inflamația stomacului;
- Oțet de mere — 1–2 lingurițe în puțină apă călduță, înainte de masă;
- Împotriva vărsăturilor — ceai concentrat de mentă (rece, câte o gură la câteva minute), ceai de semințe de mărar, pelin, sunătoare, limonadă sau oranjadă;
- Dacă vărsăturile sunt acide — ceai cu un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu;
- Orz fiert simplu — indicat în caz de indigestie, deși conține puțin gluten;
- Comprese calde pe abdomen, cu apă sărată sau cu uleiuri esențiale de mușețel, lavandă sau cimbru;
- Masaj ușor al abdomenului — cu aceleași uleiuri esențiale diluate în ulei de floarea-soarelui, în sensul acelor de ceas, în jurul buricului;
- Uleiuri esențiale pentru uz intern — de mentă, mușețel sau fenicul (atenție: doar cele special destinate uzului intern, conform prospectului);
- Probiotice — suplimente care refac flora microbiană.
Rehidratarea după vărsături
În caz de deshidratare, pe lângă ceaiurile menționate (băute câte o gură), se poate consuma următorul amestec: o jumătate de linguriță de sare de bucătărie, o jumătate de linguriță de clorură de potasiu, 3 linguri de zahăr și o linguriță de bicarbonat de sodiu, amestecate cu un litru de apă fiartă și răcită. Se beau câte 25 ml pe oră. Cea mai sigură variantă rămân însă sărurile de rehidratare orală de la farmacie, gata dozate — mai ales pentru copii.
Dieta de refacere
După cele 2 zile de regim strict, se revine treptat la o dietă de refacere bazată pe alimente ușoare: legume fierte (chiar cele din supele din zilele precedente), brânză de vaci degresată, simplă sau cu miere, cartofi copți, morcovi fierți, mere rase, banane și iaurt — care reface flora intestinală distrusă de infecție, vărsături și diaree.
Se evită în continuare: alimentele grase, semipreparatele, conservele, fructele cu pielițe și sâmburi, salata verde, castraveții, laptele, alunele (greu de digerat), varza, sosurile, prăjelile, condimentele, cafeaua, alcoolul și dulciurile concentrate. Mâncarea se mestecă bine și încet.
Atenție la medicamentele antiacide
Antiacidele scad pe termen scurt producția de sucuri gastrice, dar pe termen lung pot duce la o creștere a acesteia. Unele conțin aluminiu, care poate scădea cantitatea de calciu din oase — de aceea nu se folosesc îndelungat fără recomandarea medicului.
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Dacă durerile abdominale sunt intense, persistă sau se agravează, adresați-vă medicului.
